Procesul Departamentului de Justiție împotriva Google, proces în care compania este acuzată de încălcări ale legislației antitrust, marchează cea mai semnificativă încercare a guvernului de a proteja competiția, de la revoluționarul proces împotriva Microsoft, care a avut loc acum mai bine de 20 de ani.
În plângerea întocmită de guvern se susține că Google a abuzat de poziția sa dominantă pe care o are în domeniile căutării și publicității online pentru a-și suprima competitorii și a-și prejudicia consumatorii. Iată cinci lucruri de știut despre proces și despre ceea ce s-ar putea întâmpla.
Guvernul spune că Google a devenit un monopol
După ani buni de codeli pe marginea acestui subiect, guvernul SUA spune acum oficial că Google este un monopol ilegal.
A fi, pur și simplu, monopolist nu este ilegal. Iar pentru Google nici nu putea fi rău, de vreme ce domina circa 90% din piața căutărilor pe internet. Dar abuzul de monopol poate pune cu ușurință orice companie în dificultate.
În acea direcție arată Departamentul Justiției când spune despre Google că este „gardianul monopolist al internetului” și că a folosit „tactici anticoncurențiale” pentru a menține și extinde monopolurile atât în publicitate, cât și în algoritmul de căutare. În dosar se susține că Google a redus la tăcere concurența și inovațiile companiilor start-up aducând daune consumatorilor prin reducerea calității și varietății opțiunilor de căutare - și că compania se folosește de banii de monopol pentru a-și păstra poziția privilegiată pe smartphoneuri și în browsere.
Google: Gratis!Gratis este bun! Îți place gratis!
Deloc surprinzător, din punctul de vedere al Google lucrurile stau complet diferit. Compania susține că serviciile sale sunt utile și benefice consumatorilor, că se confruntă cu o concurență amplă și că au lansat inovații care îi ajută pe oameni să-și gestioneze viața. Mai mult, aceste servicii sunt gratuite pentru consumatori, cel puțin din punct de vedere bănesc. Ceea ce Google nu le amintește mai niciodată utilizatorilor este că primește bani frumoși de pe urma anunțurile afișate în rețeaua de căutare, pe care le distribuie în numele agenților de publicitate externi, anunțuri care vizează anume consumatorii, folosind informațiile lor personale,colectate adesea fără ca aceștia le oferă să știe, în timp ce profită „gratuit” de servicii.
Google mai spune, de asemenea, că serviciile sale mențin prețurile smartphone-urile la un nivel acceptabil și că aceste înțelegeri exclusive de a face din Google motorul de căutare prestabilit pentru multe telefoane - ceea ce guvernul numește „acordurile sale de excluziune” - nu-i împiedică pe utilizatori să opteze pentru motoarele de căutare rivale dacă vor s-o facă.
Se află cumva politica în spatele cazului?
De la programarea procesului, până la reclamanții implicați, procesul Departamentului Justiției ridică întrebări fără răspuns cu privire la posibilele lui semnificații. Pentru început, să medităm puțin asupra faptului că procesul a fost intentat cu exact două săptămâni înainte de ziua alegerilor, moment în care majoritatea administrațiilor încearcă, în general, să evite mișcări bătătoare la ochi, de teama de a nu se considera că încearcă să influențeze alegerile.
De asemenea, procesul a fost inițiat împreună cu doar 11 state, toate având procurori generali republicani, în ciuda faptului că ancheta împotriva companiei Google a fost declanșată cu aproximativ un an în urmă în toate cele 50 de state. Procurorii generali din New York, Colorado, Iowa, Nebraska, Carolina de Nord, Tennessee și Utah au dat luni publicității o declarație în care spun că nu și-au încheiat ancheta companiei Google și că ar dori să-și coroboreze cazul cu Departamentul de Justiție dacă decid să depună dosarul.
Google, noul Microsoft
Cazul împotriva Google seamănă izbitor cu cel inițiat de guvern acum 22 de ani împotriva Goliatului acelor vremuri: Microsoft. Însă zilele de ucenicie ale Google, când era doar un startup care nu avea nicio intenție „să nu facă rău”, au trecut demult.
Pe vremea aceea, Google și-a atribuit singur rolul de companie defavorizată care luptă împotriva unui agresor tehnologic. Cazul de acum al Departamentului de Justiție referitor la Google gravitează în jurul concentrării de produse în jurul poziției dominantea companiei în căutarea pe internet – cam cum gravita investigația din 1998 împotriva Microsoft pe concentrarea de produse în jurul Windows.
În rechizitoriu se specifică faptul că, acum 22 de ani, Google susținea că practicile Microsoft erau anticoncurențiale, „și totuși, acum, Google se folosește de același scenariu pentru a-și consolida monopolul”.
Google a replicat la aceste acuze: „Nu mai suntem pe vremea conectării prin dial-up, în anii 1990, când era lent și dificil să schimbi serviciile și adesea era necesară cumpărarea și instalarea unui program de pe un CD-ROM”, spune compania într-o postare pe blog. „Astăzi, puteți descărca aplicația pe care o doriți sau puteți modifica setările inițiale în câteva secunde.”
Agențiile de publicitate... ca victime?
La sfârșitul acestui an Google va deține mai mult de 29% din piața de publicitate digitală din SUA. Pe locul doi este Facebook cu 24% și apoi, pe trei, Amazon, potrivit firmei de cercetare eMarketer. Dar acestea sunt, toate, reclame digitale – dacă luăm în considerarea căutarea de anunțuri, Google este departe în fața plutonului, acoperind aproape trei sferturi din piață.
Acest lucru, susține Departamentul de Justiție, scoate pe nedrept din cursă orice potențial concurent și nu le prea lasă de ales agențiile de publicitate, ca servicii și alternative.
Procuratura acuză comportamentul „exclusivist” al Google care ar înăbuși concurența în căutarea publicității, afectând astfel agenții de publicitate. Prin suprimarea concurenței, Google are mai multă putere de a manipula „dinamica și dimensiunea licitațiilor de inventar publicitar” - câți bani plătesc agenții de publicitate pentru anunțurile lor, adică – ceea ce permite companiei să taxeze agenții de publicitate mai mult decât ar putea pe o piață competitivă, după cum se spune în plângere.
În plus, dacă vrea, Google poate oferi servicii de publicitate de calitate mai proastă, mai spune Procuratura - de pildă, prin limitarea informațiile pe care li le oferă pentru propriile lor campanii de marketing. La urma-urmei, cine poate opri Google, dacă nu are o concurență solidă?
(după un documentar AP)
