Poliția spune că a întocmit procese verbale unui număr de 103 persoane, inclusiv 10 deputați de la Chișinău, episcopul ortodox Marchel de la Bălți și 11 membri ai Adunării Populare de la Comrat, pentru purtarea panglicii interzise „Sf. Gheorghe”, cu ocazia manifestărilor de 9 mai. Experții în drept contravențional consultați de Europa Liberă au explicat ce proceduri trebuie urmate până la aplicarea propriu zisă a amenzilor prevăzute de lege. Purtarea panglicii interzise se pedepsește cu amenzi între 4.500 și 9.000 de lei sau muncă în folosul comunității pentru persoane fizice. În cazul persoanelor cu funcție de răspundere, amenzile pornesc de la 9.000 și ajung până la 18.000.
Sancționarea deputaților: ce prevede legea
Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), a spus Europei Libere că poliția a constat că 10 membri ai parlamentului au purtat la 9 mai panglica interzisă, încălcând legea.
Dar poliția nu poate aplica amenzi deputaților, care se bucură de imunitate parlamentară, așa încât urmează să ceară intervenția procurorilor.
Doctorul în drept Oleg Pantea, care predă dreptul contravențional la Universitatea de Stat din Moldova, a explicat Europei Libere că, și în cazul contravențiilor, deputații pot fi trași la răspundere doar dacă parlamentul își dă încuviințarea prin vot.
Pașii sunt următorii: „ministerul de interne se adresează procuraturii, procurorul general vine în parlament și cere ridicarea imunității deputaților pentru a putea fi examinat cazul”.
„Chiar dacă nu este vorba de crime grave, oricum, fără ridicarea imunității, deputaților nu li se poate aplica nicio măsură de sancționare”, a mai spus Oleg Pantea.
O dată imunitatea ridicată, iar pentru acest lucru este nevoie să voteze o majoritate a deputaților, procurorul general trebuie să trimită materialele dosarului înapoi ministerului de interne, care ia decizia de aplicare a sancțiunii.
Dar nici la această etapă deputatul vizat nu este obligat să achite automat amenda, sau să execute muncă în folosul comunității, ci poate depune plângere în justiție, ca un cetățean de rând.
Ce prevede legea despre sancționarea cetățenilor de rând
Etapele procesului contravențional sunt stabilite în articolul 374 din Codul Contravențional al Republicii Moldova.
Agentul constatator, în acest caz poliția, stabilește fapta și demarează procesul contravențional. Polițiștii trebuie să adune probe și să identifice făptuitorul, după care acesta este citat pentru explicații. „Faptul că o persoană nu a știut că purtarea panglicii este o infracțiune, sau nu este de acord cu decizia Parlamentului, nu este un temei să fie absolvită de sancțiune”, spune profesorul Pantea.
Ulterior, sunt examinate circumstanțele și în funcție de acestea agentul constatator decide dacă aplică sau nu sancțiunea și stabilește mărimea amenzii, în limitele prevăzute de lege.
Persoana sancționată are la dispoziție 30 de zile pentru a plăti amenda, iar dacă nu o face, este pornită procedura de executare silită. În primele trei zile, amenda poate fi achitată la jumătate.
Totodată, persoana sancționată poate contesta în instanță decizia poliției, în decurs de 15 zile de la adoptare și, desigur, justiția îi poate da dreptate și respinge sancțiunea.
Spre deosebire de deputați, fețele bisericești și membrii Adunării Populare de la Comrat sunt tratați de legislația contravențională ca cetățenii de rând.
Ce a făcut până acum poliția
În timpul marșurilor de comemorare de pe 9 mai, poliția nu a intervenit împotriva contravenienților, ci i-a filmat și i-a fotografiat, în ideea sancționării lor ulterioare.
Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a spus Europei Libere că au fost înregistrate 42 de cauze de încălcare a interdicției privind afișarea „panglicii Sf. Gheorghe”, incluzând 103 persoane deja identificate și altele 37 care mai trebuie identificate cu ajutorul înregistrărilor.
Cernăuțeanu a spus că în cazul celor 10 deputați poliția va finaliza întocmirea tuturor actelor și le va transmite procuraturii „în perioada imediat următoare”.
