Autoritățile, care au renunțat deja de două săptămâni la unele restricții, se pregătesc să ridice în general din 15 mai starea de urgență. Ce îngrijorează în aceste intenții?
Creșterea numărului de îmbolnăviri atestată săptămâna trecută, cum o arată statisticile, a fost de 17 la sută, de la 713 cazuri cu o săptămână mai devreme la 830 în ultima, ceea ce demonstrează că virusul nu dă semne de cedare în R. Moldova.
Dacă nu intervin situații excepționale..., poate revenim la situația pre-pandemică
Medicii specializați, printre ei Constantin Spânu de la Agenția Națională de Sănătate Publică, mizează pe o descreștere a epidemiei abia în ultima decadă a lunii mai: “Din păcate, ne aflăm deocamdată în faza de ascendență, urmează perioada de stabilitate, iar după 20 mai-25 mai poate intrăm în perioada de descendență până pe 10 iunie, după care, dacă nu intervin situații excepționale cum e al doilea val despre care se vorbește, poate revenim la situația pre-pandemică.”
Acestea sunt condițiile în care autoritățile de la Chișinău au început să renunțe, treptat, la restricții și se pregătesc de încheierea stării de urgență către sfârșitul acestei săptămâni, iar șeful statului, Igor Dodon a explicat în cea mai recentă ediție a emisiunii sale „Președintele răspunde” astfel această opțiune:
„Eu l-am rugat pe domnul prim-ministru să facem mai reped. Da, este poziția sectorului medical care insistă pe măsuri mai dure, mai de durată, dar eu întotdeauna spun: bine, n-o să moară de virus oamenii, vor muri de foame, pentru că nu lucrează. De aceea: este necesar să reluăm activitatea economică.”
Și premierul Ion Chicu, și șefa de la sănătate, Viorica Dumbrăveanu, insistă însă pe idea că ridicarea stării de urgență nu înseamnă relaxare totală, ci doar o revenire la muncă, însă păstrând măsurile de igienizare sporită și distanțare socială:
Nici pe departe nu presupune că vom merge pe o relaxare totală
“Încheierea stării de urgență nici pe departe nu presupune că vom merge pe o relaxare totală și a măsurilor restrictive, sau o revenire la ritmul obișnuit de viață”, a spus de exemplu ministra Dumbrăveanu la ultima sa conferință de presă. Nicole Furtună, epidemiologul principal al Ministerului Sănătății, a părut să sugereze însă public într-o emisiune că logica ar dicta o slăbire a măsurilor de luptă cu epidemia abia spre sfârșitul acestei luni.
“În vârf de pandemie și cu record de decese, în Moldova s-au reluat slujbele cu enoriași,” a titrat, pe de altă parte, duminică, în prima zi de reluare a activității bisericilor, cotidianul.md, invocând cifrele mari de îmbolnăviri și decese, iar o fosta ministră a sănătății, Ala Nemerenco – critică ferventă a tacticilor de până acum ale autorităților în lupta cu epidemia - avertizează că prin abandonarea măsurilor restrictive acum, înainte de stabilizarea situației, autoritățile riscă să dea puteri în plus virusului:
„Așa declarații sunt periculoase, pentru că oamenii le ascultă și iau decizii vizavi de comportamentul lor în baza comportamentului și declarațiilor celor care sunt responsabili. Mă uit pe statistică și văd că în fiecare zi am avut - 139, 123, etc. cazuri, deci sunt mai multe, nu e nici o descreștere. Adică, chiar statistica făcută de ei vorbește. Care al doilea val? Noi încă nu am ieșit din primul. Haideți să facem un efort să ieșim din primul.”
Președintele Igor Dodon și-a atras mai multe critici la sfârșitul săptămânii trecute când, deși de frica virusului anulase ceremoniile tradiționale de 9 mai, a organizat totuși un marș automobilistic cu sute de participanți în centrul capitalei. Unii i-au reproșat că în timp ce cetățenii nu sunt lăsați nici la înmormântări, șeful statului și prietenii lui organizează evenimente publice ce ar fi putut fi ușor evitate. Alții au remarcat și faptul că președintele și-a dus familia la biserică, în prima zi în care locașele de cult au primit liber pentru slujbe, gesturi prin care șeful statului s-ar putea să dea un mesaj greșit oamenilor de rând, care vor înțelege că R. Moldova a învins deja virusul, prin urmare nu mai trebuie să se protejeze.
