„Dacă nu vrem ca în lume să câștige din nou regula celui mai puternic … atunci trebuie să ajutăm Ucraina, pentru că înfrângerea ei, va fi înfrângerea noastră”, spunea Petr Pavel în fața a mii de oameni adunați în centrul Pragăi pe 23 februarie să comemoreze trei ani de la invazia rusească.
Ceva mai târziu, după disputa aprinsă din Biroul Oval între președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, ducând la decizia Casei Albe de a suspenda o vreme ajutoarele militare pentru armata ucraineană, președintele ceh a fost cel care a cerut primul, chiar a doua zi, crearea unei „coaliții de voință (coalition of the willing)” a celor care vor să-l sprijine pe Zelenski și să „lucreze pentru o pace justă în Ucraina”. Coaliția a fost înființată imediat, la Londra, pe 2 martie, fiind compusă din cel puțin 16 țări, de la Marea Britanie la România și de la Canada la Japonia.
Fost comandant al armatei cehe și șef al comitetului militar NATO, Pavel a câștigat alegerile prezidențiale din Cehia în ianuarie 2023, după un deceniu în care țara din centrul Europei a fost condusă de un președinte care pledase la un moment dat pentru relații strânse cu Rusia și de un prim-ministru cercetat o vreme pentru corupție și pentru acuzații de poliție politică în Cehoslovacia comunistă.
Pentru mulți, alegerea lui Pavel reabilita imaginea Cehiei de țară pro-europeană și aliat fidel în UE și NATO, noul președinte ceh confirmând ulterior datorită poziției sale atât în privința războiului din Ucraina, cât și a extinderii UE.
Anunțând vizita liderului ceh la Chișinău, președinția moldoveană a spus că aceasta reflectă „relația tot mai apropiată” dintre Cehia și R. Moldova, precum și „angajamentul comun” pentru consolidarea cooperării bilaterale și a parcursului european al Chișinăului.
Din armată, în politică
La fel ca în R. Moldova, rolul președintelui în Cehia este unul în mare parte ceremonial, însă șeful statului are atribuții la numirea guvernului, a judecătorilor, alegerea guvernatorului Băncii Naționale și este comandant suprem al forțelor armate.
Acest rol de la urmă i se potrivește lui Petr Pavel de minune, el fiind militar de carieră: a servit ca parașutist în perioada comunistă, a făcut academia militară și chiar a fost decorat în războiul sârbo-croat (1991 – 1995) pentru fapte de vitejie în timpul unei misiuni sub egida ONU, când a ajutat la evacuarea trupelor franceze supuse unui asediu de armata sârbă. A fost ulterior șef al Statului Major al armatei cehe și președinte al Comitetului militar al Alianței Nord-Atlantice.
Al patrulea președinte ceh de la „divorțul de catifea” din 1993 al Cehiei de Slovacia, Pavel este un pro-european și pro-atlantist convins. A sprijinit inițiative precum trecerea Cehiei la zona euro - care nu s-a întâmplat încă - dar a pledat pentru o întărire a NATO, în detrimentul formării unei armate comune europene.
Acum, în urma schimbărilor dramatice sub președintele Donald Trump în ce privește angajamentul Statelor Unite pentru securitatea Europei, experiența trecută în structurile NATO îi oferă lui Pavel o perspectivă specială asupra dezbaterilor din interiorul UE privind o întărire a capacităților ei autonome de se apăra.
Sprijin ferm pentru Ucraina și Moldova, deopotrivă
În privința Ucrainei, președintele ceh s-a remarcat printr-o inițiativă care a asigurat că armata ucraineană are cu ce opune rezistență Rusiei într-un alt moment în care rămăsese fără sprijin american, anume în 2024, când Congresul de la Washington nu a putut aproba vreme îndelungată un nou pachet de ajutoare pentru front. Așa cum țările europene nu-și porniseră propriile capacități de producție de armament, Pavel a propus un mecanism de colectare de fonduri cu scopul de a cumpăra de pe alte piețe un milion de obuze de artilerie pentru Ucraina.
Cehii și-au folosit expertiza diplomatică, comercială și industrială pentru a găsi muniție de calibru mare în întreaga lume, iar la un an de la lansarea inițiativei, în februarie 2025, președintele ceh spunea că Ucraina a primit datorită ei 1,6 milioane de cartușe de muniție de calibru mare.
Liderul ceh s-a remarcat și în ceea ce privește planurile de extindere a UE, țara sa propunând anul acesta celorlalte state membre o strategie de integrare mai rapidă a R. Moldova și Ucrainei în blocul comunitar.
O astfel de strategie ar trebui să ajute la evitarea blocajelor din partea Ungariei și Slovaciei, două state membre care, deși nu au o părere negativă despre aderarea R. Moldova în UE, se opun totuși intrării Ucrainei în blocul comunitar.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
