Un fost funcționar public a stat în închisoare aproape doi ani, fiind condamnat în baza unei înscenări de luare de mită.
Acel funcționar descoperise nereguli în gestionarea banilor publici la o autoritate publică din orașul Cahul, la care făcea un control.
Anul trecut, Curtea Supremă de Justiție l-a achitat definitiv, eliberându-l din detenție.
Este povestea lui Igor Savin, fost angajat al Ministerului Finanțelor, care continuă să-și caute dreptatea, să obțină despăgubiri pentru umilințele la care a fost supus, dar și pentru anii și sănătatea pierdută în detenție:
„Au fost depistate mai multe încălcări, cele mai multe la cariera de nisip. Proceduri de achiziții publice care nu se făceau. Ei făceau ce voiau cu banii publici. Au încercat să mă cumpere, mi-au pus niște bani pe masă. În data de 4 martie 2011, directorul, jucând teatru, mi-a spus, că mi-a pus în geantă 1000 de euro. N-am reușit să intru bine în birou – în câteva minute au intrat reprezentanții CCCEC, actualul CNA, au găsit bani în niște cărți pe care le-am cumpărat de la piața din Cahul. Cine mi le-a pus, nu știu, pot doar să presupun.”
Prima instanță l-a condamnat la 8 ani de închisoare, iar Curtea de Apel i-a redus sentința la 2 ani. Funcționarul condamnat a fost trimis la Cahul, apoi a fost readus la penitenciarul nr. 13 din Chișinău, după care a ajuns în penitenciarul din Lipcani. Peste tot, spune el, a fost umilit și deținut în condiții deplorabile. Acasă îi rămâseseră patru copii, cel mai mic având doar un an și o lună. Acum, fostul angajat încearcă să obțină tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați de organizarea flagrantului, dar și a judecătorilor care au decis condamnarea pe baza unor probe falsificate:
„Este depusă o cerere la Procuratura Anticorupție, în ordin penal, în ordin disciplinar - o cerere la CSM ca să se expună pe cazul judecătorului de instrucție, a judecătorilor din prima instanță, celor din Apel. Să se expună asupra fărădelegilor pe care le-au făcut. Eu simțeam că nu voi câștiga, pentru că eu unul mergeam contra sistemului, acest sistem este din monștri. El în loc să apere omul, îl distruge, îl calicește ”.
Legiuitorul a prevăzut dreptul la repararea pagubelor materiale sau a daunei morale produse prin condamnări nedrepte sau prin privarea ori restrângerea de libertate în mod ilegal. La stabilirea prejudiciului se ţine cont de durata privării nelegale de libertate, precum şi de consecinţele produse asupra persoanei, asupra familiei celui privat de libertate ori asupra celui aflat în situaţia de eroare judiciară. Repararea prejudiciului moral și material cauzat persoanelor condamnate pe nedrept sau în urma unor erori judiciare intră în obligațiunea statului. Instituțiile statului, în special Ministerul Justiției, sunt în drept să inițieze acțiuni în regres pentru a trage la răspundere funcționarii care se fac vinovați de comiterea erorilor judiciare sau de alte acțiuni care au condus la condamnări pe nedrept a unor persoane.
Avocatul Vadim Vieru de la Asociația PromoLex îl ajută pe Igor Savin să facă demersurile necesare pentru a obține inițierea unor proceduri împotriva decidenților și executorilor care și-au depășit atribuțiile de serviciu. El spune însă că procedura este anevoioasă:
„Am depus o acțiune civilă în baza Legii 1545 pentru repararea prejudiciului moral și material pentru faptul că el a fost plasat ilegal în detenție, condamnat neîntemeiat, reținut, arestat și deținut în condiții inumane. Între timp încercăm să întreprindem acțiuni în raport cu procurorii și judecătorii care au inițiat această cauză. Da, este responsabilitatea statului, dar încercăm să punem în vizor și responsabilitatea individuală a persoanelor care au emis anumite decizii. Vrem să vedem care este răspunsul procuraturii, a CSM vizivi de condamnarea ilegală a dlui Savin și vizavi de constatările Curții Supreme de Justiție prin care el a fost achitat”.
În ultimii ani statul a achitat despăgubiri de sute de mii de lei pentru condamnări neîntemeiate. Ultimul caz ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului este cel al fraților Repeșcu din raionul Soroca, condamnați pentru un omor din 2007 pe care nu ei l-au comis. Unul dintre frați a ispășit 9 ani de detenție până s-a constatat că e nevinovat. Până acum nu sunt cunoscute cazuri în care responsabili din instituțiile publice, judiciare sau de drept să fi fost trași la răspundere pentru că ar fi admis sau contribuit ca anumite persoane să ispășească pedepse fiind nevinovate.
