Unul dintre cei doi ofițeri ruși GRU implicați în otrăvirea cu noviciok în Marea Britanie a agentului Serghei Skripal și a fiicei acestuia, Iulia, a folosit în Cehia, în 2014, un pașaport moldovenesc cu numele Nicolai Popa. Alexandr Petrov și Ruslan Boșirov sunt acuzați de Praga că în octombrie 2014 ar fi provocat exploziile de la un depozit de muniții, soldat cu doi morți. Imaginea cu pașaportul pretinsului domn Popa a fost publicată de instituțiile de anchetă cehe, iar tot mai mulți comentatori și simpli cetățeni se întreabă cum a fost posibil așa ceva?
În toți anii de independență instituția națională împuternicită să elibereze actele de identitate, indiferent cum s-a numit și din cadrul cărei entități a făcut parte, s-a aflat în mijlocul unor scandaluri de corupție și a fost suspectată de conexiuni cu agenți KGB. Originea tipăririi pașapoartelor, cu câteva milioane mai multe decât populația reală a țării, a lăsat o trenă ce a generat multiple speculații, unele cu substrat factologic veridic. De fapt, surplusul de blanchete a și dus faima de popă tuns a Republicii Moldova în exterior.
În 2001, poliția din Berlin a arestat 140 de persoane de origine africană şi asiatică care au intrat în Germania cu pașapoarte moldovenești, pe care le-ar fi cumpărat cu 1.000 de dolari bucata. În 2003, alte peste 500 de acte în alb „au dispărut” din oficiile fostului Departament de Tehnologii Informaționale. Centrul de Investigații Jurnalistice, citând surse din cadrul Procuraturii Generale, scria că pașapoartele respective au fost perfectate pe numele unor persoane certate cu legea. În ambele cazuri verificările nu s-au soldat cu pedepsirea făptașilor, asta deși președintele Vladimir Voronin a tunat și a fulgerat după un incident descoperit de presa. Cazuri au fost mai multe, fără a produce schimbări.
Prin urmare, căutarea pretinsului domn Nicolai Popa, implicat în explozia din Cehia, alias agentul rus Alexandr Petrov, alias Alexandr Mișkin, doar a readus în atenție un fenomen vechi cu presupuse implicații până la vârful puterii politice, adică a președinților și prim-miniștrilor.
Una din dilemele acestui caz e dacă au știut sau nu ofițerii securității statului cui acordă acoperire prin eliberarea pașaportului moldovenesc, eventual dacă au contribuit la eliberarea actului și cu ce preț.
Colonelul de securitate în retragere Alexandru Popescu nu crede că ofițerii SIS ar fi implicați, mai degrabă el nu exclude fenomenul de corupție:
Să se ajungă până la așa un nivel nu cred...Al.Popescu
„Pe cât nu am avea noi antipatii, poate, pentru anumite persoane din cadrul serviciului nostru, dar să se ajungă până la așa un nivel nu cred. Dacă facem o retrospectivă, o cazuistică, care a mai avut loc, putem să spunem că lucrurile nu pot fi excluse. Am avut cazuri când în cadrul instituțiilor competente s-au confecționat asemenea acte de identitate. Ține de competența organelor respective care să verifice fiecare caz aparte pentru a putea spune îi da sau ba. Este foarte important, deoarece aceste probleme țin nemijlocit de interesele securității statului, imaginii internaționale a statului, dacă lucrurile acestea ar putea sau nu ar putea să se întâmple, sau s-au întâmplat sau nu”.
Numai în ultimul deceniu, fosta întreprindere de stat Registru, astăzi componentă a Agenției de Servicii Publice, a figurat în scandalurile cu pașapoarte diplomatice și plăcuțe de înmatriculare auto, la fel diplomatice, pentru Ilan Șor și apropiații lui la Moscova, pe când încă nu devenise celebru pentru frauda bancară. Sau, mai recent, pentru dubla și tripla identitate pentru Serghei Iaralov și, respectiv, Vladimir Plahotniuc. Ca să nu trecem cu vederea faptul că trei instituții ale statului prezintă numărul populației totale invocând trei cifre diferite, motiv pentru care fostul Registru deseori a fost numit „stat în stat”, adică era ocolit de controale sau se bucura de o protecție specială.
Comentatorul politic Nicolae Negru spune că, în cazul eventualei eliberări a pașaportului pentru agentul rus GRU, mai plauzibil este scenariul coruperii unui funcționar, pentru a nu se deconspira. Mai mult, el admite că nu e singurul agent rus cu acte moldovenești. În ciuda multiplelor scandaluri, situația legată de această întreprindere nu se schimbă. De ce? se întreabă Nicolae Negru. Pentru că nicio verigă implicată nu are interes s-o facă, își rezumă el concluzia:
„Asta demonstrează încă o dată, ca și cazul cu răpirea judecătorului ucrainean Ceaus, că R. Moldova e o casă fără stăpân. Instituțiile noastre, din păcate, nu funcționează, fiindcă dacă ar funcționa, nu ar conta cui s-au adresat cei de la FSB-ul rusesc, fiindcă la noi se fac tot felul de documente, iată acum descoperim că se fac și teste Covid. Nu m-aș mira, este exact ca-n perioada sovietică, în colhoz. Corupția e o problemă de securitate și lucrul acesta l-a spus și Joe Biden cândva, când ne-a vizitat, în 2011, ca să fim mai exacți”.
R. Moldova e o casă fără stăpân...N.Negru
Faptul că serviciul secret este atât de slab și dezinteresat în probleme de securitate națională s-ar datora, în viziunea lui Nicolae Negru, supunerii politicului. Apoi, atât timp cât există politicieni deschiși pro-Moscova, câtă garanție există că actualul SIS este autonom de FSB - este un alt aspect la care atrage atenția comentatorul politic.
Colonelul de securitate în retragere Alexandru Popescu remarcă însă că starea actuala este creația politicienilor, care au scos, de exemplu, agenții sub acoperire din sistemul public, pregătind terenul pentru „furtul miliardului”. Și în „afacerea pașapoartelor” reprezentanții instituțiilor de inteligență cunoșteau situația și interveneau când era cazul.
Pentru ca instituțiile statului să funcționeze e nevoie ca atât cetățenii, cât și cei ajunși în serviciul public să se debaraseze de mentalitatea de descurcăreți moștenită din perioada sovietică, crede Nicolae Negru, și toți să fie egali în fața legii, oricât de naiv ar părea acest deziderat.
