Deschide.md rezumă un apel lansat de Asociaţia Promo-LEX prin care preşedinta Maia Sandu este îndemnată să abordeze în discursul său de miercuri la Adunarea Generală ONU de la New York problema respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană. „Discursul în fața ONU reprezintă o oportunitate de a cere respectarea Declarației Universale a Drepturilor Omului de către Federația Rusă cu referire la acest teritoriu care se află în deplinul său control. Este important a se aminti în acest context despre numeroasele cazuri de omor, tortură, rele tratamente, înrolare forțată în structurile militare ilegale, aplicarea unei pseudo-justiții în regiunea transnistreană, toate realizate sub acordul tacit al autorităților Federației Ruse”, se spune în apel. Asociaţia Promo-LEX mai cere, între altele, președintei Maia Sandu să susțină public necesitatea executării Hotărârilor CtEDO privind violarea drepturilor omului în regiunea transnistreană de către Federația Rusă şi să solicite Organizației Națiunilor Unite și Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU delegarea unui raportor special care să monitorizeze respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană a R. Moldova.
Portalul sănătateinfo.md informează că spitalele din R. Moldova au cheltuit mai mulți bani pentru pacienții internați cu Covid-19 decât au prevăzut responsabilii din medicină, iar Compania Națională de Asigurări în Medicină dă de înțeles că nu mai are bani pentru ei. În plus, spitalele au tratat mai mulți pacienți decât a fost stabilit în contractele cu finanțatorul public. În consecință s-ar fi format datorii față de spitale urmând să se găsească soluţii pentru a le acoperi. În articol se precizează că datoriile pe care le-ar fi acumulat CNAM față de spitale pentru cazurile de Covid-19 tratate pe parcursul acestui an au devenit subiect public după ce edilul Capitalei Ion Ceban a anunțat că finanțatorul are datorii față de spitalele municipale, fapt confirmat de ministra Sănătății, Ala Nemerenco. „Datoriile sunt vechi. Vin din perioada care era mai acută, februarie, martie când au existat mai multe cazuri de Covid-19. Încercăm să vedem care ar fi posibilitatea ministerului de a ajuta aceste spitale și să vedem de unde vin aceste datorii. Nu toate cazurile soluționate de Covid au fost plătite exact conform contractului. Unele dintre ele au costat mult mai mult decât este stipulat în contract. În spitalele terțiare un caz de Covid-19, un caz din Terapie Intensivă poate ajunge la 70 și 100 de mii de lei, pe când costul din contract pentru un caz este mult mai mic”, a declarat Nemerenco. În articol se mai precizează că nu e limpede deocamdată care e valoarea acestor datorii, dacă a fost făcută o evaluare a lor, și câte spitale înregistrează această problemă.
NewsMaker.md relatează că la jumătate de an de la lansarea campaniei de vaccinare anti-COVID, R. Moldova se confruntă cu un nou val de contaminări, iar specialiştii atenţionează că e puţin probabilă formarea imunității colective în timpul apropiat dat fiind ritmul scăzut de imunizare, dar și răspândirea a tulpinei „Delta” a virusului, care este mult mai contagioasă și mai periculoasă. „Odată cu apariția noilor tulpini, obiectivul obținerea imunității colective se îndepărtează treptat. Din cauza mutațiilor virusului, eficiența vaccinurilor scade, de aceea este foarte important să fie respectate în continuare măsurile de securitate și să nu fie permisă circulația virusului”, explică Veaceslav Guțu, medic epidemiolog la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP). Şefa Catedrei Epidemiologie a Universității de Medicină Angela Paraschiv, afirmă şi ea că R. Moldova este departe de a atinge o imunitate colectivă şi că în aceste condiţii autorităţile îşi propun să imunizeze preponderent anumite segmente ale populaţiei aflate în zona de risc, între care lucrătorii medicali, pedagogii, angajații din comerț, servicii şi funcționarii publici.
Radio Chişinău publică explicațiile Agenție Naționale pentru Reglementare în Energetică despre scumpirea preţurilor la produsele petroliere cauzate în special de fluctuațiile la bursele internaționale şi îl citează, în context, pe expertul în energetică Sergiu Tofilat cu afirmaţia că una din marele probleme pe piaţa carburanţilor ține de înțelegerile de cartel care ar exista între companiile petroliere, protejate de anumite instituții ale statului. „Noi, în calitate de consumatori, nu avem posibilitatea să alegem, deoarece la toate benzinăriile sunt aceleași prețuri. Aceasta în condițiile în care stocurile la diferiți operatori de piață sunt diferite, cineva are benzinării în proprietate, cineva le ia în arendă. Aceasta denotă faptul că sunt coordonări la stabilirea prețurilor. Ceea ce avem noi în Moldova pe piața de carburanți este o înțelegere de cartel protejată de Consiliul Concurenței și la nivel politic. Și am vagi bănuieli că acest lucru nu se întâmplă gratuit”, afirmă Sergiu Tofilat.
Unimedia.info îl citează pe economistul Veaceslav Ioniţă cu estimarea că în ultimii 10 ani, în R. Moldova, numărul birocraților pe cap de locuitor a crescut cu 20%, ceea ce presupune „costuri inutile de 2 miliarde lei anual”. Potrivit expertului, Moldova nu-și poate permite în continuare luxul de întreținere a unui aparat birocratic umflat, care aduce „cheltuieli inutile și daune economiei naționale de zeci de miliarde de lei anual”. Costurile cu întreținerea birocraților sunt partea mică a problemei, precizează Ioniţă. „Adevărata catastrofă este dauna anuală, provocată de acești birocrați, care din „plictiseală” strangulează mediul de afaceri și sunt un focar de corupție în societate. Moldova a avut 68 organe de control, iar în prezent, numărul lor a fost redus la mai puțin de 20. Organele de control au fost reduse, dar nu și birocrații, care se ocupau cu controlul. Doar în ultimii 4 ani, numărul de acte permisive în Moldova s-au redus de 3 ori sau cu 300 acte permisive de la 450 în trecut la mai puțin de 150 în prezent. Mii de persoane se ocupau cu o activitate inutilă și nocivă de oferire de permisiuni pentru anumite genuri de activitate. Funcția lor la o mică analiză s-a adeverit a fi inutilă și în consecință, a fost lichidată. Însă birocrații au rămas în birourile lor, chiar dacă funcția a fost lichidată. Evident, toate miile de persoane, care au pierdut dreptul de a controla sau a permite ceva, au rămas în funcție și tot ce fac ei acum, caută soluții noi de a „mulge” businessul de bani”, susține Veaceslav Ioniță.
