Ce credeți că va conta cel mai mult în alegerea noului premier al Republicii Moldova? Click pentru a participa la un SONDAJ
Fostul prim-ministru al R. Moldova, Alexandru Munteanu, și-a anunțat demisia pe 3 iulie. Nu a spus care e motivul, ci doar că „nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am”.
Munteanu a refuzat să fie și premier interimar, în locul său fiind numit Eugeniu Osmochescu, viceprim-ministrul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Între timp, președinta Maia Sandu a invitat pe 10 și 11 iulie fracțiunile parlamentare la consultări privind desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru.
În spațiul public deja se vehiculează mai multe nume din partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate care ar putea prelua funcția de premier.
Igor Grosu: „O mare responsabilitate”
Igor Grosu, președintele PAS și spicherul Parlamentului, nu exclude că el ar putea fi nominalizat în funcția de premier. Întrebat de Europa Liberă dacă va accepta o asemenea propunere, Grosu a răspuns că „o va trata cu mare responsabilitate”, dar decizia finală va fi luată în fracțiune.
Grosu a precizat că vineri, 10 iulie, fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate” va decide cine este candidatul.
Liderul partidului de guvernare a menționat că toate numele vehiculate în spațiul public drept potențiali candidați sunt luate „în discuție”.
„Obiectivul și misiunea candidatului la funcția de prim-ministru deja am formulat-o – integrarea europeană”, a punctat președintele PAS.
Ironic, liderii opoziției au spus că îl vor propune președintei Maiei Sandu chiar pe Grosu pentru funcția de premier, spunând că așa vor „scăpa” de el din Parlament.
De exemplu, Vasile Costiuc, liderul partidului „Democrația Acasă”, spune că „Igor Grosu îi candidatul nostru” și că îl va propune președintei pentru a rezolva două probleme: „Îi dăm culoare politică și scăpăm de el din Parlament”.
Primarul Chișinăului și liderul Partidului „Mișcarea Alternativa Națională”, Ion Ceban, a anunțat și el public că „îl va propune oficial pe Igor Grosu la funcția de prim-ministru”, dar „nu va participa la consultări fictive”, pentru că trebuie „să-și asume responsabilitatea partidul care a câștigat alegerile”.
Întrebat de jurnaliști de ce opoziția îl dorește premier, Igor Grosu a răspuns: „să aibă grijă ce-și doresc”.
Marcel Spatari: „Este normal ca numele meu să apară în discuții”
Marcel Spatari este deputat PAS și președinte al comisiei pentru integrare europeană. El a fost și ministru al Muncii și Protecției Sociale în perioada 2021-2023, în timpul guvernului Nataliei Gavrilița.
Spatari a fost întrebat de jurnaliști dacă ar putea fi următorul prim-ministru și dacă la partid se discută numele lui. Nu a negat, chiar a confirmat că este unul dintre candidații analizați pentru funcția de premier.
„Eu fiind președintele Comisiei pentru Integrare Europeană, normal că s-au gândit colegii la profilul meu și la candidatura mea.”
Totuși, Spatari a precizat că nu i s-a făcut vreo propunere oficială, iar decizia finală „se ia împreună, în partid”.
La fel ca și Grosu, Marcel Spatari spune că prioritatea noului premier va fi integrarea europeană a R. Moldova.
Eugeniu Osmochescu: „Onoare și responsabilitate”
După demisia lui Alexandru Munteanu din funcția de premier, interimatul îl asigură Eugeniu Osmochescu, viceprim-ministrul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Osmochescu spunea că a acceptat interimatul cu „responsabilitate, onoare și deplină seriozitate”.
Potrivit CV-ului publicat pe site-ul Guvernului, Osmochescu a predat la Universitatea de Stat din Moldova și a lucrat în calitate de jurist la proiectul reformei fiscale din anii 1995-1998, care a făcut tranziția de la sistemul fiscal specific economiei planificate la unul adaptat economiei de piață.
De asemenea, el a activat în câteva organizații internaționale, iar înainte de a deveni ministru, a fost manager de program la Corporația Financiară Internațională – o divizie a Grupului Băncii Mondiale, dedicată sectorului privat în țările în curs de dezvoltare.
Dan Perciun: „Vreau să continui la Ministerul Educației”
Un alt nume vehiculat pentru funcția de viitor prim-ministru a fost cel al lui Dan Perciun, actualul ministru de la Educație.
Perciun a respins zvonurile că ar putea fi desemnat premier. El spune că „nu au avut loc astfel de discuții” și că își dorește să facă „ceea ce făceam până acum la Ministerul Educației”.
Înainte să demisioneze Alexandru Munteanu din funcția de premier, Dan Perciun a avut o „discuție mai dură” cu acesta despre reforma fiscal-bugetară, în care i-a reproșat că sunt prevederi care i-au surprins pe mulți din Guvern.
Inclusiv Igor Grosu a confirmat „discuția mai temperamentală” dintre cei doi, precizând că Dan Perciun a fost nemulțumit de „felul cum a fost prezentată reforma fiscală”.
Vasile Tofan: „O misiune (aproape) imposibilă”
Antreprenorul Vasile Tofan este un alt nume, doar că din afara partidului de guvernare, care ar putea fi următorul prim-ministru. El a refuzat în 2025 propunerea PAS de a fi premier, spunând că a fost „foarte tentat”. În cele din urmă, prim-ministru a fost numit Alexandru Munteanu.
Antreprenorul a ieșit public cu un plan din 12 direcții de reforme pe care le-ar face în R. Moldova. Planul prezentat de Vasile Tofan, inspirat după modelul președintelui Argentinei Javier Milei, a stârnit deja critici.
Potrivit lui Tofan, R. Moldova are nevoie de un lider reformator, împăciuitor și „animal politic”.
„Oricine ar fi omul, are în față o misiune (aproape) imposibilă. Și pentru că nu există minuni, și nici supermani politici, care să le combine pe toate, dacă aș alege un singur profil, ar fi un Milei de Moldova”, menționează antreprenorul.
Vasile Tofan este investitor Horizon Capital, un fond de investiții pentru start-upuri, cu circa 1,6 miliarde de dolari în administrare, axat pe Ucraina și Moldova.
A condus investițiile în Purcari, Glass Container Company și maib. Anterior, a lucrat în consultanță la Monitor Group și în dezvoltare corporativă la Philips, în Amsterdam. Are studii la Erasmus University Rotterdam și Harvard Business School.
◉ SONDAJ
Când va fi anunțat noul prim-ministru
Vineri, 10 iulie, sunt așteptate la Președinție fracțiunile din opoziție. Iar sâmbătă, 11 iulie, la ora 10:00, discuțiile vor fi încheiate cu fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate”, care deține majoritatea (55 de deputați).
Partidele din opoziția parlamentară au refuzat să meargă la consultări cu președinta, spunând că acestea sunt „pur formale”, în condițiile în care PAS are suficiente voturi pentru a-și instala un alt guvern.
Doar Vasile Costiuc de la Partidul „Democrația Acasă” s-a răzgândit și a anunțat în dimineața zilei de 9 iulie că va merge la Președinție în ziua consultărilor, dar numai până la scări, nu și la discuțiile cu șefa statului.
Termenul-limită pentru formarea noului guvern este de trei luni, adică până pe 3 octombrie. Dacă acesta nu va fi votat timp de 45 de zile de la prima solicitare, Parlamentul poate fi dizolvat, ceea ce ar duce la alegeri parlamentare anticipate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te