Linkuri accesibilitate

Cum a ajuns presa din Moldova să existe în lumi paralele? Raportul anual al CJI


Acțiune în sprijinul libertății presei la Chișinău, 2017

Indicele situaţiei presei pentru anul 2018 lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent atestă o stiuaţia gravă a presei moldovene. Cel mai vulnerabil segment în dezvoltarea mass-media e cel economic. În condițiile actuale este aproape imposibil să fii independent economic și, deci, independent editorial, constată studiul. Cele mai influente media rămân a fi controlate politic, iar atacurile la adresa presei libere au fost foarte frecvente.

CJI: presiunile și ameninţările la adresa presei s-au întețit în 2018
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:32 0:00
Link direct


Presiunile, atacurile şi ameninţările asupra presei s-au întețit în 2018. Atât politicienii de la guvernare, cât şi cei din opoziţie au limitat accesul presei la unele evenimente, au atacat verbal jurnaliștii, au avut atitudini ostile şi au refuzat să răspundă la întrebări adresate de reporterilor. Mass-media au fost antrenate plenar în partizanatul politic care s-a transformat, practic, într-un război informațional între media afiliată politic și cea independentă, constată autorul studiului, expertul Ion Bunduchi. El afirmă că R. Moldova a mai făcut un pas spre un stat autoritar, în care reprezentanți ai partidului de guvernământ au practicat dezinformarea, au aplicat metode de intimidare a mass-media şi au recurs la calomnii.

Ion Bunduchi
Ion Bunduchi

Deși există presiuni şi intimidări, jurnaliștii încă nu sunt în pericol în Moldova. E un fel de șantaj economic mai curând, decât insecuritate fizică.

Expertul mai notează că politicul a favorizat menținerea în presă a unor lumi paralele. Unele constituite din media afiliate politic şi care reflectă realități prin prisma patronilor lor politici. De cealaltă parte, e presa independentă care încearcă să reflecte realitatea într-un mod cât mai echidistant posibil. Balanța înclină însă în favoarea presei afiliate întrucât cele mai importante posturi TV sunt deținute de politicieni, direct sau prin interpuși.

Concentrarea proprietății în media şi monopolizarea pieței de publicitate au rămas probleme stringente în 2018. Pe lângă cele două holdinguri afiliate democraților şi socialiștilor, a apărut un al treilea, cel al controversatului om de afaceri Ilan Shor. Iar o televiziune din cele patru ce ar aparţine direct sau prin intermediari democraţilor s-a extins în Nisporeni unde şi-a deschis un studio local.

Situația economică a mass-media s-a înrăutățit simțitor. În condițiile actuale, este aproape imposibil să fii independent economic și, deci, independent editorial, se mai constată în studiu. Media independente economic pot fi numărate pe degete, ele rămânând a fi dependente de granturile oferite de organizațiile internaționale, prin urmare existența acestei prese, în timp, e mereu sub semnul întrebării.

Mediul concurențial nu permite mass-media să-şi acopere cheltuielile din publicitate. Înțelegerea de cartel între agențiile de publicitate controlate politic au lovit în unele posturi TV. Iar majorarea considerabilă a costului hârtiei de ziar a pus într-o situație extrem de dificilă presa scrisă.

Securitatea informațională nu s-a numărat printre preocupările autorităților...

Anul 2018 a fost marcat de progrese importante în domeniul legislației mass-media. Parlamentul a adoptat, după opt ani de tărăgănări, un nou Cod al audiovizualului ce transpune directivele europene în domeniu. Au fost adoptate şi alte legi de natură să îmbunătățească situația mass-media. Efectele noilor reglementări urmează să fie resimțite în timp. Totuși, Parlamentul nu a adoptat o serie de alte legi importante, inclusiv noua lege cu privire la publicitate, amendamente la Legea accesului la informație. Prin urmare, legislația în aceste domenii rămâne insuficientă și învechită, susţine expertul Ion Bunduchi. O problemă importantă rămâne a fi nereglementarea presei online, aceasta poate publica orice, ignorând și normele deontologice. În ultimii doi ani, au apărut mai multe site-uri de știri care manipulează cititorii și răspândesc știri false. Iar unele dintre aceste știri false sunt preluate ulterior în buletinele de știri ale unor televiziuni cu acoperire națională, mai observă expertul.

Securitatea informațională nu s-a numărat printre preocupările autorităților, măsurile fiind sporadice și deseori declarative. Numita lege anti-propagandă a avut un efect mic, deoarece s-au găsit foarte repede modalități de a ocoli interdicția de a difuza știri pro-ruse. Ştiri de la Moscova sunt preluate şi difuzate de posturile pro-ruse din Moldova și prezentate ca produs autohton, se mai constată în studiu.

Concluziile studiului realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent corespund în mare pare cu evaluările făcute de prestigioase organizaţii internaţionale. R.Moldova a scăzut în 2018 cu o poziţie şi în indicele libertăţii presei realizat de organizaţia Reporterii fără frontieră. Studiul constată, între altele, că politica editorială a principalelor media e strâns corelată cu interesele politice şi financiare ale patronilor. Iar lupta împotriva propagandei rămâne a fi o sursă de îngrijorare.

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG