Curtea Constituțională a R. Moldova se află din nou în centrul atenției. La 12 februarie, socialiștii i-au cerut să examineze decretul prin care Maia Sandu a propus-o repetat ca premier pe Natalia Gavriliță, chiar în ziua când ea nu primise nici măcar un vot în parlament, la prima încercare. Astăzi am aflat că CC va discuta sesizarea socialiștilor mâine, 16 februarie. O recapitulare a faptelor din ultimele zile.
Curtea Constituțională se pregătește să ia o decizie pe 16 februarie în privința decretului președintei de numire repetată a Nataliei Gavriliță în funcția de premier, a precizat pentru noi Elena Gorodișteanu, șefa secției relații externe din cadrul instituției. Așa cum obișnuiește instanță în astfel de chestiuni, va fi o ședință închisă, exclusiv în subiectul suspendării sau nu a decretului, cerută de socialiști, urmată abia ulterior, nu se știe când anume, de o examinare în fond a problemei.
Nu este prima dată când instanța de la Chișinău a fost solicitată să interpreteze constituția în ceea ce ține de rolul jucat de președinte în procedura de instaurare a unui executiv. În hotărârile anterioare - una din 2015 și alta mai proaspătă, din 2020, – Curtea a spus că șeful statului trebuie să propună candidatul pe care i-l avansează o majoritate de deputați, însă cu condiția că această majoritate există cu adevărat.
Socialiștii, care și-au formalizat o astfel de coaliție cu Platforma Pentru Moldova, în care intră și formațiunea Șor, au înaintat-o săptămâna trecută pe Mariana Durleșteanu la funcția de premier, iar când Maia Sandu a refuzat s-o desemneze, au acuzat-o pe șefa statului că a nesocotit constituția și au atacat decretul la Curte.
Totuși, socialiștii spun că au o coaliție nu politică, ci situativă în parlament, în timp ce susținătorii Maiei Sandu cred că, în aceste condiții, Curtea ar avea un motiv să dea o soluție diferită de cea pe care o anticipează alte două verdicte anterioare. Un al doilea motiv invocat de deputații PAS, inclusiv într-un demers adresat CC de parlamentarul formațiunii, Oazu Nantoi, e că atunci când a insistat, în 2015, pe obligativitatea desemnării unui candidat propus de o coaliție formalizată, Curtea se referea la situația de atunci, când președintele era ales de parlament, nu prin vot universal, cum a fost aleasă Maia Sandu.
Însăși Sandu, care îi suspectează pe socialiști că vor să amâne anticipatele, a invocat lipsa de integritate a unei serii de deputați ai noii majorități atunci când și-a motivat refuzul de a o avansa drept premier pe Mariana Durleșteanu. Criticii spun, însă, că șefa statului a greșit, întrucât ar fi avut acest drept doar dacă pretențiile sale s-ar fi adresat candidatului în sine, nu celor care l-a înaintat.
Criticilor socialiste legate de refuzul președintei de a le lua în calcul propunerea li s-au alăturat și câteva formațiuni de pe dreapta politică, printre ele Platforma DA și PLDM: primul partid i-a reproșat Maiei Sandu că nu a avut o strategie mai rapidă ca să propună un candidat de tranziție - anume pe Andrei Năstase - înainte ca socialiștii să-și fi formalizat coaliția, iar al doilea a avertizat-o că va anima proteste, dacă nu purcede la discuții cu tabăra proeuropeană, ca să împiedice planurile socialiste de a-și instala guvernul.
Pe de altă parte, un parlamentar din PAS, Sergiu Litvinenco, a răspuns azi acestor discuții despre un guvern de tranziție cu remarca că ele au loc pe fundalul lipsei de voturi pentru votarea unui astfel de guvern. „PAS are 15 mandate, PPDA - 11 mandate, PUN - un mandat, PD - 11, în total obținem 38 de mandate. Mai e nevoie de 13. De unde le luam?”, s-a întrebat parlamentarul într-un comentariu pe Facebook.
