Pe 3 ianuarie, în primele ore ale dimineții, în trei dintre cele șapte posturi din capitală unde se monitorizează calitatea aerului predomina nivelul extrem de înalt de poluare sau, altfel spus, codul roșu. Este vorba despre stațiile de pe străzile Grădina Botanică, Alexei Mateevici și Alba Iulia.
Alte două, amplasate pe străzile Sarmizegetusa și Mitropolit Petru Movilă, arătau cod portocaliu de contaminare a aerului, iar cele de pe bulevardul Ștefan cel Mare și din strada Soarelui din orașul Codru - cod galben. Către orele amiezii, situația s-a ameliorat, astfel încât doar două din cele șapte stații indicau cod roșu de poluare.
Șefa laboratorului de referință de mediu de la Agenția de Mediu, Marina Lungu, a precizat pentru Europa Liberă că, începând cu data de 30 decembrie, sunt înregistrate depășiri ale nivelului de particule solide prezente în aer. Cota maximă a fost atinsă pe data de 30, când a fost atestată o concentrație de 140 de micrograme pe metru cub, în timp ce limita este 50, adică standardul de calitate a fost depășit de 2,8 ori.
„Sursele acestor particule sunt centrala termică din Chișinău care arde păcură, focurile de artificii, traficul rutier, care a fost intens săptămâna trecută, și condițiile meteorologice: temperaturile ridicate, lipsa vântului și ceața, care menține particulele. Cel mai mult, însă, la poluarea aerului contribuie traficul rutier și condițiile meteo, care favorizează acumularea poluanților”, a explicat Marina Lungu.
Agenții economici – cei mai mari poluatori
Autoritățile municipale s-au arătat alarmate de situație. Viceprimara capitalei, Irina Gutnic, a trimis o scrisoare către guvern, Ministerul Mediului și cel al Sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Centrul de Sănătate Publică Chișinău, în care a cerut informații cu referire la cauzele și sursele de poluare atmosferică din ultimele zile.
Între timp, Ministerul Mediului a atras atenția agenților economici, care sunt cei mai mari poluatori, că sunt obligați să treacă la un regim redus de lucru pentru a diminua poluarea, mai cu seamă, în orele de vârf, în cazul condițiilor meteorologice nefavorabile.
„În acest sens, Centrala Electrică cu Termoficare, fabrica de sticlă, uzinele de ciment, fabricile de producere a materialelor de construcție, trebuie să se supună prescripțiilor Agenției de Mediu și să contribuie la reducerea poluării, având semnate acorduri de participare la diminuarea poluării aerului atmosferic”, se arată în comunicatul emis de minister.
Solicitată de Europa Liberă, purtătoarea de cuvânt a Termoelectrica, Ionela Vasilenco, a spus că toate entitățile întreprinderii dețin autorizații eliberate de Agenția de Mediu, „respectiv au normativele aprobate pentru emisiile de concentrații maxim admisibile de poluanţi”.
„Totodată, Termoelectrica întreprinde toate acţiunile de ordin tehnico-organizatoric și asigură îndeplinirea condiţiilor şi reglementărilor autorizaţiilor de emisie, luând măsuri în scopul reducerii emisiilor de poluanţi, îndeseobi în perioada condițiilor meteorologice nefavorabile, asigură menţinerea, funcţionarea eficientă şi continuă a instalaţiilor, utilajelor şi aparatelor pentru purificarea emisiilor și monitorizează evidenţa permanentă a compoziţiei, calităţii şi cantităţii emisiilor de poluanţi în atmosferă”, se arată în reacția expediată Europei Libere.
Medicii vin cu atenționări și spun că cei mai expuși efectelor poluării sunt copiii și vârstnicii.
„La copii, plămânii nu sunt dezvoltați suficient, ei respiră rapid și mai mulți poluanți pătrund în căile respiratorii, în sânge. În aceste condiții, ei pot să se confrunte cu dureri de cap, anxietate și iritarea ochilor, pe când bătrânii, din cauza vârstei înaintate, suportă mai greu substanțele poluante din aer”, a spus Europei Libere medicul igienist Tudor Puiu de la Centrul de Sănătate Publică Chișinău.
Cel mai înalt nivel de poluare ale aerului cu suspensii solide a fost înregistrat în Chișinău în mai 1983.
