Rezervațiile naturale din Republica Moldova nu au parte – de mai mulți ani deja – de o finanțare adecvată, așa cum prevede legea. În consecință, fără grija cuvenită de care au nevoie, ariile naturale protejate riscă o moarte latentă, susțin ecologiștii. Ecologiști moldoveni și cehi, întruniți în cadrul unui parteneriat, intenționează să protesteze astăzi în fața sediilor unor ministere împotriva acestei stări de lucruri. Într-un interviu realizat în ajun Ilia Trombițki, directorul Asociației „Eco-TIRAS”, a explicat finanțarea precară, dacă nu chiar inexistentă de mai mulți ani, pentru menținerea ariilor naturale protejate din Republica Moldova.
Ilia Trombițki: „După părerea mea, pur și simplu, dintr-o parte este o economisire a banilor din buget, ca de obicei din sfera mediului și, din altă parte, interesele obscure la vânzarea atât legală, cât și ilegală a pădurilor din Republica Moldova. Am în vedere că la noi s-a creat această situație din cauză că rezervațiile științifice există, dar ele nu sunt protejate, fiindcă nu sunt finanțate de către buget sau Fondul Ecologic Național. Nu este nicio o informație sau presiune din partea lor, iar asta înseamnă că toate administrațiile sunt de acord cu această schemă care le permite de a tăia păduri legal și ilegal și de a avea profit de la asta dar, totodată, să spună că nu au altă soluție. Iată ce se întâmplă. Cred că țara noastră este unica în Europa, unde rezervațiile naturale sau științifice nu sunt susținute de către stat.”
Europa Liberă: Ați menționat cu o altă ocazie că, oficial, rezervațiile sunt întreprinderi de stat subordonate Agenției Moldsilva, și nu instituțiilor cu mandat special de conservare a naturii.
Ilia Trombițki: „Da.”
Europa Liberă: De ce această subordonare e o problemă, ca să zic așa?
Ilia Trombițki: „În mod oficial, de la început, când a fost adoptat Codul forestier în ‘97, după asta în ‘98 a fost adoptată Legea cu privire la fondul ariilor naturale protejate de stat, între aceste două legi a apărut o contrazicere, deoarece în Codul forestier este scris despre izolațiile cele mai prețioase că sunt izolații naturale și sunt subordonate Agenției Moldsilva, pe când în Legea cu privire la fondul ariilor naturale protejate este scris că rezervațiile științifice sunt subordonate Ministerului Mediului.
Și această contrazicere a durat mai mult timp, cred că 10 sau chiar 15 ani.
În realitate, noi avem o situație că în legislație ele sunt numite acum rezervații științifice, dar în statutele lor scrie că sunt întreprinderi rezervațiile naturale, ceea ce înseamnă că pur și simplu nu corespunde legislației și această contrazicere este foarte frecventă în legislația ecologică din țară. Sunt și alte exemple, când dacă vreți ceva să faceți, dar vine în contradicție cu o lege, introduceți în altă lege ceva echivalent, astfel avem aceste contraziceri care sunt în beneficiul celor care vor să utilizeze, poate ilegal, resursele naturale.”
Europa Liberă: De fapt, în grija cui sunt aceste rezervații și de ce se creează impresia că sunt lăsate de izbeliște?
Ilia Trombițki: „În mod oficial, evident că Ministerul Mediului sau al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, cum se numește acum, trebuie să se ocupe cu protejarea biodiversității. Aceste rezervații sunt cele mai importante pe teritoriul țării pentru acest scop – conservarea biodiversității. Totodată, sunt multe aprecieri internaționale cum ar trebui realizat mai eficient managementul acestor teritorii, elaborarea și executarea planurilor de management și reconstrucția acestor teritorii, însă, după părerea mea, aceste lucruri nu sunt eficiente în Republica Moldova, deoarece oamenii se ocupă mai mult de supraviețuire și utilizarea, exploatarea resurselor naturale, decât de conservarea biodiversității.”
Europa Liberă: Dar de unde sau de la cine trebuie să vină soluția?
Ilia Trombițki: „Evident că de la minister. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului este responsabil pentru managementul resurselor naturale, inclusiv agențiile subordonate. Eu am în vedere Agenția Moldsilva, Apele Moldovei și alte agenții. Iată de ce în genere ministerul este responsabil pentru toate neajunsurile care au fost create de-a lungul timpului în managementul resurselor naturale și protejarea naturii în Republica Moldova, deoarece noul minister schimbă o situație, nu poate opri tăierile ilegale ș.a.m.d., nu schimbă managementul Agenției Moldsilva, asta înseamnă pur și simplu că clasa politică actuală care este la putere este interesată în păstrarea acestei situații. Este evident că mulți sunt interesați de banii cash pentru alegerile parlamentare, dar și în genere de bani cash. Iată de ce această situație se păstrează de la un an la altul în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Ce vă face să credeți că anume aceasta este explicația?
Ilia Trombițki: „În mod normal, aceste rezervații naturale ar trebui să aibă un staff normal, planuri științifice, un consiliu științific format din oameni de știință care să elaboreze planurile de management și construcții. Aceste lucruri trebuie să se dezvolte, dar noi, practic, nu vedem nicio activitate în aceste domenii. Ele sunt așa cum sunt și eu consider că pricina este interesul pentru ca situația să rămână așa cum este. Vedem că nu există semnale de la rezervațiile naturale că nu primesc bani de la buget conform legii, iar în lege scrie că bugetul trebuie să finanțeze aceste rezervații. Asta înseamnă că ele sunt cointeresate în păstrarea acestei situații.”
Europa Liberă: Vorbind despre bani, înțelegem că, în ultimii ani, cea mai mare parte a banilor de care dispune Fondul Ecologic Național, echivalentul a circa 14 milioane de euro anual, de fapt, se cheltuie pentru altceva decât pentru protecția resurselor naturale. Și asta în condițiile, fie spus, că există și Fondul dezvoltării regionale. Cum se explică această realitate ciudată, cine ia decizii ca să se întâmple așa?
Ilia Trombițki: „Politicienii, deoarece de la an la an interesul primarilor și partidelor este de a demonstra eficiența lor, evident că problemele aprovizionării cu apă și canalizare sunt mult mai importante pentru locuitorii Republicii Moldova din zonele rurale, decât conservarea biodiversității, de exemplu.”
Europa Liberă: Ca să înțeleg mai bine, spuneți că banii destinați conservării biodiversității se duc, de fapt, pe proiecte de infrastructură, cum ar fi canalizare ș.a.m.d.?
Ilia Trombițki: „Da, numai așa se face în realitate, dar conservarea biodiversității este una din sarcinile principale ale Fondului Ecologic Național. Spre regretul nostru, acolo există și punctul aprovizionării cu apă și canalizare. Totuși trebuie să fie o oarecare proporție între aceste cheltuieli, dar noi vedem că voința politică a partidelor de la guvernare ne demonstrează că ele nu sunt interesate de conservarea biodiversității, dar numai de rezolvarea problemelor actuale ale localităților, unde sunt membrii lor primari.”
Europa Liberă: Dar pentru ce concret ar trebui să fie cheltuiți banii? Despre ce acțiuni ale instituțiilor cu misiune de conservare a naturii e vorba?
Ilia Trombițki: „În primul rând, evident că eficientizarea managementului ariilor protejate în acest caz, totodată, dezvoltarea rețelei ecologice naționale. Există legea adoptată în 2008, dar care nu este implementată. În anul 2011 a fost adoptat programul guvernului pentru anii 2012-2018 prin care au fost direcționate, teoretic, 34 de milioane de lei pentru crearea acestor rețele, însă niciun bănuț nu a fost utilizat în acești ani, ceea ce înseamnă pur și simplu lipsa voinței politice. Când parlamentul a adoptat Legea bugetului pentru anul în curs nu au fost luate în considerare regulile acestei legi și noi avem ceea ce avem –avem secete acum, aceste râulețe mici sunt distruse ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Ca și în alte privințe e de presupus că și pentru acest domeniu sunt programe și strategii produse de-a lungul anilor de autorități și menite să asigure, bunăoară, o creștere adecvată a acoperirii forestiere. Au folosit la ceva până acum sau au rămas doar pe hârtie?
Ilia Trombițki: „Eu cred că mai mult au rămas pe hârtie, au fost unele campanii de plantare a copacilor, de împădurire, dar vedem că procentajul împăduririlor în timp de ultimii opt ani este de 0,1% din teritoriul țării. În realitate asta înseamnă aproape nimic, au fost planificate 4 la sută, dar în realitate numai 2% din ceea ce a fost planificat a fost și realizat.”
Europa Liberă: În comunicatul organizației Dvs. despre acțiunea de protest pe care o intenționați cu partenerii Dvs. din Cehia explicați că, din cauza nefinanțării, administrația rezervațiilor științifice este nevoită să taie excesiv pădurile, ca să acopere anumite cheltuieli. Cât de grav este acest lucru?
Ilia Trombițki: „Teritoriile rezervațiilor sunt destinate protecției naturii și evident că cei mai prețioși sunt copacii bătrâni care au funcția de habitat al multor specii de lilieci și păsări, dar în realitate acești copaci sunt și mai prețioși. Iată de ce noi pierdem structura pădurilor prin eliminarea acestor copaci. Este clar că calitatea pădurilor este foarte importantă și pentru păstrarea regimului hidrologic al țării, noi însă pierdem acest regim și vom rămâne fără apă pentru agricultură. Asta au arătat atât rezervațiile, cât și alte păduri. Pentru natură n-are importanță dacă are acest teritoriu un statut special de protecție sau nu, este importantă calitatea pădurii.”
Europa Liberă: Și pentru a înțelege mai bine motivul pentru care intenționați să protestați și pentru care cereți finanțarea adecvată a rezervațiilor naturale, ce urmează dacă starea de lucruri rămâne neschimbată?
Ilia Trombițki: „De la an la an se va înrăutăți calitatea pădurilor și ele nu-și vor putea îndeplini rolul care este înscris în legislație – păstrarea biodiversității și noi vom pierde tot mai mult și mai mult. Este vorba nu numai de aceste patru rezervații științifice, dar și despre zonele umede de importanță internațională, precum Unguri-Holoșnița, Nistrul Inferior, unde tăierea copacilor are loc destul de activ.”
