Guvernul german a propus un proiect legislativ în vederea combaterii eficiente a discursului urii, a insinuărilor, ameninţărilor, calomniilor şi propagandei extremiste de dreapta, propagate pe internet. Proiectul este şi o reacţie după atacul antisemit de la Halle şi asasinarea preşedintelui guvernamental creştin-democrat, Walter Lübcke. Totodată, este şi o încercare de contracarare a folosirii unui limbaj suburban, abrutizat şi sălbatec.
Reţelele de socializare urmează să fie obligate să anunţe autorităţile asupra conţinutului unor mesaje de ură, xenofobe, antisemite şi extremiste de dreapta. Astfel de mesaje constituie fapte penale. În vederea identificării autorilor unor astfel de mesaje, trebuie dezvăluite adresele IP ale autorilor care de multe ori se ascund în spatele unor pseudonime. Obligaţia de a dezvălui aceste adrese se referă mai ales la mesaje care conţin ameninţări cu moartea sau prin care se face propagandă extremistă de dreapta.
Proiectul prevede, totodată, şi pedepse mai aspre pentru cei care răspîndesc jigniri agresive, calomnii şi fac propagandă extremistă. Se reţine faptul că această categorie de mesaje poate avea o rază nelimitată de răspîndire, provocînd în spaţiul virtual un val de agresiuni verbale. Asta şi din cauza autorilor care profită de posbilitatea de a se articula anonim.
Pentru politicienii comunali, expuşi într-o mare măsură unor calomnii şi agresiuni virtuale, se prevăd măsuri sporite de protecţie. Urmărirea penală a criminalităţii din ciberspaţiu va fi coordonată de un centru special din cadrul Oficiului Federal pentru Combaterea Infracţiunilor (Bundeskriminalamt).
Guvernul federal s-a pronunţat, de asemenea, pentru o dotare mai bună a organelor de urmărire penală şi pentru o intensificare a cooperării între poliţie şi serviciul intern de informaţii (Verfassungsschutz – Oficiul pentru protecţia Constituţiei). Această cooperare se va concentra mai ales asupra combaterii eficiente a extremismului de dreapta.
Proiectul mai prevede ca persoane aparţinînd unor organizaţii anti-constituţionale să nu mai obţină autorizaţii de a deţine arme.
Pînă la finele anului în curs, planul cabinetului urmează să devină un proiect de lege, supus dezbaterii parlamentului. Ministrul justiţiei a subliniat că internetul nu poate fi considerat drept un spaţiu în care legile nu se aplică. Într-un mod similar s-a pronunţat şi ministrul familiei, arătînd că şi prevenirea cibercriminalităţii face parte din proiectul guvernului. În acest context s-a amintit şi de programul numit „Democraţia trăită” („Demokratie leben“) care, pînă-n 2023, va fi subvenţionat anual cu 115,5 millione de Euro. Acest program este destinat consolidării sistemului democratic şi a statului de drept.
