Noua asistență, prevăzută și într-o rezoluție aflată pe agenda Parlamentului European, vine după ce Chișinăul s-a plâns că Rusia și-a întețit „războiul hibrid”, care s-ar manifesta inclusiv prin dezinformare.
Periodic, guvernul moldovean atrage atenția asupra unor informații false, sau „fake”-uri, care ar fi lansate de ruși și ar avea ca scop să denigreze conducerea țării, punând în pericol parcursul european.
În timp ce ajută Moldova să lupte cu asemenea pericole, UE încearcă să convingă altă țară candidată, anume Serbia, că ar face bine și ea să respingă propaganda rusă, în loc să o ajute.
Portavocea rusă din Balcani
Serbia trebuie să ia măsuri urgente pentru a combate manipularea și ingerințele media rusești, a declarat marți pentru AFP un purtător de cuvânt al diplomației UE, după ce un raport al Reporteri fără Frontiere (RSF) a evidențiat această problemă.
„Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni împotriva mass-media rusești de stat, inclusiv RT, a căror difuzare în și din UE este suspendată”, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al UE pentru afaceri externe, Peter Stano.
„Aceste media, inclusiv RT în toate formele sale, au devenit un instrument al Kremlinului în războiul său împotriva Ucrainei și un canal de difuzare și manipulare a informațiilor” - a mai spus el.
Comentariile lui Stano au fost făcute la o zi după ce Pavol Szalai, șeful biroului Europa și Balcani al organizației Reporteri fără Frontiere, a declarat pentru AFP că Serbia amplifică propaganda Kremlinului prin ignorarea sancțiunilor UE privind mass-media ruse.
Szalai a declarat că Belgradul permite ca Serbia, țară candidată la UE, să fie folosită ca „amplificator și translator al propagandei Kremlinului în Balcani”.
Mai întâi la Belgrad, apoi cam peste tot
Organizația internațională de supraveghere a mass-media RSF a publicat săptămâna trecută un raport în care se afirmă că RT - fosta Russia Today - își folosește biroul din Belgrad pentru a adapta relatările Kremlinului înainte de a le răspândi în sud-estul Europei.
„Serbia, în calitate de țară candidată la aderarea la UE, trebuie, de asemenea, să ia măsuri urgente pentru a combate manipularea și interferența informațiilor străine”, a mai declarat Stano.
„Nealinierea Serbiei la politica externă și de securitate comună a UE în această privință este o problemă gravă, care afectează negocierile de aderare”, a continuat el.
Belgradul, care este istoric apropiat de Rusia și dependent de Moscova pentru aprovizionarea cu gaze, nu a adoptat nicio sancțiune împotriva aliatului său răsăritean din februarie 2022, deși a condamnat invazia rusă din Ucraina.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te