Gheorghe Cojocaru: „La 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București, în semn de profund omagiu generației de basarabeni care au readus acasă vechea provincie dintre Prut și Nistru, înstrăinată la 1812, a decis ca ziua de 27 martie 1918 să fie marcată, de acum încolo, ca o zi națională, în timp ce inițiativa liberalilor din Parlamentul de la Chișinău de a consfinți prin lege același statut datei de 27 martie și în Republica Moldova va trebui, probabil, să mai aștepte. După cum se vede, pe solul Basarabiei de altă dată încă nu s-au copt premisele pentru un asemenea gest de recuperare și de cultivare a memoriei istorice colective.”
Europa Liberă: Nu cred că liberalii și-au făcut iluzii că dispozitivul de luptă al socialiștilor din Parlament, dar și de la Președinție ar fi admis așa ceva. Mai mult, Partidul Socialiștilor chiar a trecut într-un fel de contraofensivă, lansând o declarație de protest, în care România este acuzată că ar urmări anexarea Republicii Moldova.
Gheorghe Cojocaru: „Nu este prima și, probabil, nici ultima declarație de acest fel care s-au făcut auzite de-a lungul celor mai bine de 25 de ani de existență a Republicii Moldova, ca subiect al dreptului internațional. Drapat în toga unei ideologii de extremă stângă, discursul socialist încearcă să reanimeze vechile concepte ale istoriografiei sovietice pe marginea Unirii de la 1918, văzând în acest eveniment istoric „o anexare” a Basarabiei de către statul român. Nu numai declararea zilei de 27 martie drept sărbătoare națională trezește iritarea socialiștilor, dar și limba română, și manualele de istorie, toate acestea fiind privite ca factori subversivi care subminează statalitatea actuală.”
Europa Liberă: Președintele socialist și formațiunea în ansamblu are mai multe ținte care se părea că erau electorale, dar iată că rămân pe agenda politică a acestei formațiuni.
Gheorghe Cojocaru: „Și limba română, și cultura sau manualele de istorie sunt niște ținte false, bune doar pentru niște speculații aiuritoare. În fapt, toate aceste elemente primare și definitorii ale identități nu numai că nu subminează, dar, dimpotrivă, formează temelia sănătoasă, durabilă a Republicii Moldova ca entitate de stat aparte, din momentul apariției sale pe scena politică a lumii. Ori, tocmai terfelirea acestor elemente, elemente de bază din care s-a zidit actuala statalitate, este un act care dezbină și învrăjbește, ceea ce este regretabil pentru o formațiune politică cu reprezentare parlamentară, subminând realmente statalitatea Republicii Moldova și împingând societatea într-o fundătură.”
Europa Liberă: Vorbim exact în momentul în care la Piatra-Neamț se convoacă o ședință comună a guvernelor de la București și Chișinău. Cum ar veni: caravana își vede de drum, în timp ce… Este cumva acesta răspunsul guvernării la acuzațiile socialiștilor?
Gheorghe Cojocaru: „Nu neapărat un răspuns punctual, pentru că cele două executive au o agendă proprie prin care își propun să imprime o nouă dinamică relațiilor între Republica Moldova și România. Este semnificativ că, prin efortul celor două guverne și cu sprijin european, s-au găsit mijloacele necesare construcției gazoductului Ungheni-Chișinău, care urmează să se încheie la sfârșitul anului 2019. Spre deosebire de opoziția socialistă, guvernul în frunte cu Pavel Filip are o altă abordare în relația cu Guvernul de la București, orientată spre menținerea unui cadru multilateral de colaborare și bună înțelegere.”
