Linkuri accesibilitate

Comisia privind frauda bancară cere ca Leancă, Drăguțanu, Candu și Arapu să fie cercetați penal pentru neglijență în serviciu


La un protest anticorupție în 2015, Chișinău

Comisia parlamentară de anchetă privind elucidarea circumstanțelor devalizării sistemului bancar cere tragerea la răspundere penală pentru neglijenţă în serviciu a ex-premierului Iurie Leancă, fostului guvernator BNM Dorin Drăguţan, fostului spicher Andrian Candu şi ex-ministrului de finanţe Anatol Arapu. Comisia a constatat că după ce Guvernul a decis acordarea garanțiilor de stat pentru creditele de urgenţă în valoare de 9,5 miliarde de lei, cele trei bănci implicate în frauda bancară au sustras sume colosale de bani din sistemul bancar.

În demersul adresat Procuraturii şi Ministerului de Interne, Comisia de anchetă constată că principalul promotor al acordării în 2014 a garanţiilor de stat pentru acoperirea găurii din băncile devalizate a fost Vlad Plahotniuc, cel care își atribuise pe atunci funcția de coordonator al alianței de guvernare. Ideea lui Plahotniuc ar fi fost sprijinită de liderul segmentului liberal-democrat din coaliție Vlad Filat.

În guvernul condus atunci de Iurie Leancă, ministrul economiei Andrian Candu a fost cel care insista pe acordarea din rezervele BNM a creditelor de urgenţă celor trei bănci devalizate – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, suma totală ridicându-se la 9,5 miliarde de lei. Candu dădea asigurări că există filtre sigure la acordarea banilor din creditele de urgenţă şi nu vor avea loc abuzuri. În realitate însă creditele, zise salvatoare, au fost oferite băncilor fără a le pune sub administrare specială de stat. Iar instituţiile bancare au reușit să sustragă sume colosale de bani din sistemul bancar, se spune în demersul comisiei de anchetă publicat de preşedintele acesteia, deputatul blocului ACUM Alexandru Slusari.

În document se arată, cu referire la raportul Kroll 2 ajuns în posesia comisiei, că cele trei bănci devalizate şi-au pus drept scop concentrarea tuturor resurselor financiare pentru a fi sustrase ulterior fără opreliști. Pe lângă depozite de la persoane fizice cele trei bănci au atras miliarde de lei în calitate de împrumuturi sau plasamente interbancare din alte bănci, inclusiv din exterior.

Potrivit estimărilor experților de la Kroll în noiembrie 2014 companiilor grupului Şor le-au fost acordate împrumuturi în valoare totală de de 1 miliard de dolari, în special de la BEM şi Banca Socială. Banca de Economii a jucat rolul principal în actul final al jafului acordând împrumuturi de 835 de milioane de dolari.

Concluzia comisiei de anchetă este că conducerea Guvernului dar și a Băncii Naționale au acționat în acea perioadă „cel puțin cu neglijență crasă în serviciu”, iar responsabili s-ar face ex-premierul Iurie Leancă, fostul guvernator BNM Dorin Drăguţan, fostul spicher Andrian Candu şi ex-ministrul de finanţe Anatol Arapu.

Anterior comisia de anchetă a mai cerut cercetarea penală a lui Iurie Leancă şi pentru „punerea în aplicare a procesului de deposedare a statului de pachetul de control la Banca de Economii”. Iurie Leancă, Andrian Candu şi Dorin Drăguţan au fost audiaţi de comisia de anchetă. Leancă declara după audieri că această comisie are un singur obiectiv: „validarea acuzațiilor politice nefondate și denigratoare” împotriva sa. Și Andrian Candu s-a arătat nemulțumit de activitatea comisie iconduse de Slusari, reproțându-i, între altele, lipsa de transparenţă. Iar fostul guvernator BNM Dorin Drăguțanu a încercat în cadrul audierilor să plaseze responsabilitatea pe alte instituții, afirmând că BNM a făcut ce a putut pentru a gestiona criza, însă nu a avut instrumentele necesare.

Deputați din legislatura precedentă au încercat de mai multe ori, dar fără rezultate, să ancheteze frauda bancară, audiind în repetate rânduri şefii de la procuratura, CNA şi BNM.

Raportul final privind investigarea fraudei din sistemul bancar moldovenesc, intitulat Kroll 2, după numele companiei care l-a realizat, a fost transmis încă anul trecut procuraturii. Deocamdată s-a reuşit recuperarea unor sume nesemnificative, provenite din vânzarea activelor băncilor fraudate. Singurul demnitar condamnat în dosarul fraudei bancare este fostul premier Vlad Filat. Iar procesul controversatului om de afaceri Ilan Şor, devenit între timp parlamentar este tergiversat din varii motive.

Creditele de urgenţă acordate băncilor devalizate au fost transformate ulterior în datorie de stat care urmează a fi achitată timp de 25 de ani la o dobândă de 5 la sută. Ministra finanţelor, Natalia Gavriliţă, a anunţat azi că pledează pentru eliminarea dobânzii pentru acoperirea găurii create de furtul miliardului. „Banii furați în frauda bancară trebuie întorși de cei care au pus la cale și au profitat de pe urma acestui jaf. Aceasta e voința cetățenilor, iar faptul că povara furtului miliardului este pusă pe umerii lor reprezintă o nedreptate”, a scris ministra Gavriliţa pe pagina sa de Facebook.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG