Linkuri accesibilitate

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat o nouă rezoluție în cazul școlilor românești din Transnistria


Elevi de la Liceul „Ștefan cel Mare” din Grigoriopol, evacuat la Doroțcaia, Dubăsari. În stânga - directoarea adjunctă Svetlana Jitariuc

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat o nouă rezoluție intermediară în care „îndeamnă cu fermitate” Federaţia Rusă să execute integral hotărârea CEDO în dosarul școlilor cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană. Au trecut opt ani de când Rusia a fost condamnată pentru încălcarea dreptului la educaţie, fiind obligată să achite pagubele morale de peste 1 milion de euro reclamanţilor şi să remedieze toate încălcările care împiedică buna funcționare a acestor școli. Comitetul de Miniștri regretă că până în prezent, în pofida multiplelor solicitări, nu a primit nicio informație cu privire la măsurile concrete luate sau preconizate de autorităţile ruse pentru a se conforma necondiționat hotărârii CEDO.

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat o nouă rezoluție în cazul școlilor românești din Transnistria
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:48 0:00
Link direct

Este deja a patra rezoluţie adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei care constată că autoritățile Federației Ruse nu au reparat niciun prejudiciu în dosarul şcolilor cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană. Rusia a fost condamnată de CEDO în trei hotărâri pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale elevilor, părinților, dar și ale profesorilor în 7 din cele 8 instituții de învățământ cu predare în limba română din stânga Nistrului, în localitățile necontrolate de Chișinău.

Rezoluţia Comitetului de Miniştri face referinţă însă doar la două din ele, la condamnarea din 2012 în cazul Liceului „Evrika” din Râbniţa, a Liceului „Ştefan cel Mare” din Grigoriopol şi a Liceului „Alexandru cel Bun” din Tighina, precum şi la cea din 2018 în cazul gimnaziului-internat din Tighina. Urmare a politicii lingvistice adoptată la începutul anilor 90 de către regimul separatist de la Tiraspol, prin care s-a interzis utilizarea alfabetului latin în școli, aceste instituţii, după multiple presiuni, au fost închise în 2004, iar elevii şi profesorii au fost evacuaţi forţat în alte sedii.

În ambele dosare, CEDO nu a constat o implicare directă a Rusiei în măsurile luate împotriva acestor şcoli, dar Curtea a stabilit că fără sprijinul continuu de natură militară, economică și politică din partea Kremlinului, regimul separatist nu ar fi putut supraviețui și că, prin urmare, Rusia se face responsabilă de îngrădirea dreptului la educaţie, aminteşte Rezoluţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei.

La aproape 16 ani de la primele încălcări a dreptului la educație în regiunea transnistreană şi la 8 ani de la condamnarea Rusiei, victimele, fiind vorba de aproape 200 de reclamanți, elevi, părinţi şi profesori, încă nu au beneficiat de nicio formă de remediere, inclusiv de despăgubire financiară, precizează rezoluţia, în care se mai constată că şcolile continuă să se confrunte cu presiuni sistematice care le împiedică buna funcţionare.

Comitetul de Miniștri a reiterat obligaţia Federaţiei Ruse de a executa integral deciziile CEDO în privința şcolilor cu predare în limba română din stânga Nistrului, inclusiv achitarea neîntârziată a pagubelor morale care depășesc 1 milion de euro, la care se mai adaugă şi penalităţile pentru neachitarea la timp.

Asociaţiei Promo-LEX, care a reprezentat reclamanții în instanța de la Strasbourg, consideră că executarea integrală a hotărârilor CEDO de către Federația Rusă ar fi un prim pas pentru încetarea încălcării flagrante a dreptului la educație în regiunea transnistreană. Avocatul Promo-LEX, Pavel Cazacu, spune că deocamdată nu există un răspuns ferm din partea autorităţilor ruse că ei ar refuza să execute, dar nici măsuri concrete că ar intenţiona să întreprindă ceva. Avocatul precizează că pe lângă achitarea pagubelor morale, autorităţile ruseşti trebuie să întreprindă o serie de măsuri generale care să soluționeze problemele sistemice, cum ar fi libera circulaţie a profesorilor şi elevilor sau returnarea sediilor din care aceștia au fost evacuaţi forţat.

Pe timp de pandemie situaţia s-a înrăutățit, profesorii, bunăoară, nu puteau să treacă pretinsa vamă pentru a-şi ridica salariile...
Pavel Cazacu, avocat Promo-LEX

„Măsurile generale sunt problema, pentru că CEDO şi Comitetul de Miniştri impun să se ia toate măsurile pentru a opri intimidările, presiunile, ca şcolile să funcţioneze normal. Până în prezent, indiferent de angajamentele luate de Chişinău şi Tiraspol, oricum aceste şcoli au probleme, iar pe timp de pandemie situaţia s-a înrăutățit, profesorii, bunăoară, nu puteau să treacă pretinsa vamă pentru a-şi ridica salariile. Dacă deciziile CEDO ar fi executate, atunci aceste şcoli ar trebui să funcţioneze fără nicio problemă, să nu fie intimidări, presiuni, să nu fie îngrădită libera circulaţie şi alte probleme care pun beţe în roate şcolilor să funcţioneze.”

Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului „Ștefan cel Mare” din Grigoriopol, „refugiat” după evacuarea forţată din 2004 în liceul de la Doroțcaia, îşi mai pune încă speranţa că Rusia se va conforma într-un final deciziei CEDO.

Eleonora Cercavschi
Eleonora Cercavschi

„Este o hotărâre care trebuie executată. Faptul că actuala conducere a Rusiei nu doreşte să facă acest lucru e problema lor, dar mai devreme sau mai târziu orice decizie a unei judecăţi trebuie să fie executată.”

Europa Liberă: Cum s-ar schimba situaţia dacă Rusia ar executa acea decizie, şi mă refer nu doar la acele despăgubiri financiare, pentru că înţeleg că nu asta vă doriţi în mod special?

„Da, sigur că scopul nu a fost aceste sume care trebuie să fie achitate şi care ar însemna şi ele ceva pentru familiile care de ani de zile îşi chinuie copiii. Dar ar însemna, în primul şi în primul rând, reîntoarcerea sediilor, reîntoarcerea copiilor în condiţii adecvate de activitate.”

Eleonora Cercavschi spune că la 10 zile de la începerea noului an şcolar în condiţii pandemice procesul educaţional continuă, chiar dacă există nemulţumiri, atât din partea elevilor şi părinţilor, cât şi a profesorilor, pentru că instituţia combină orele tradiţionale cu cele de la distanţă.

Până la începerea anului de studii Biroul Politici de Reintegrare a facilitat transferul de manuale, materiale didactice și produse de igienă către cele opt şcoli cu predare în grafie latină de peste Nistrului, în zona necontrolată de autoritățile constituționale. Guvernanții de la Chişinău spun că monitorizează în continuare situaţia, pentru a asigura accesul la educaţie şi libera circulație a elevilor şi profesorilor.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG