Linkuri accesibilitate

Comunitatea romilor și accesul la justiție. Analfabetismul îi face „foarte vulnerabili”


Un recent studiu al Oficiului Avocatului Poporului a arătat că pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ asupra respectării drepturilor omului în R. Moldova, iar printre cele mai afectate categorii sunt minoritățile etnice. În cadrul proiectului Accesul la Justiție în Moldova, juriștii Gheorghina Drumea, de la Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare, și Dumitru Russu, de la Institutul pentru Drepturile Omului, au mers în mai multe localități locuite de romi și le-au oferit gratuit consultații juridice, cu sprijinul Centrului Național al Romilor. Într-un interviu cu Tatiana Ețco, cei doi experți au observat că în teritoriu e nevoie stringent de asemenea servicii, însă pentru că nimeni nu le oferă, oamenii își caută dreptatea doar în situațiile cele mai critice:

Juriștii Gheorghina Drumea și Dumitru Russu despre comunitatea romilor și drepturile omului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:14 0:00
Link direct

Europa Liberă: De ce romii, de ce comunitățile cu romi anume în contextul acesta?

Dumitru Russu: „Ei sunt cei mai marginalizați din punct de vedere social, adică marginalizați de societate.”

Europa Liberă: Care au fost marile voastre surprize sau descoperiri, ca să zic așa?

Avem o problemă foarte mare - analfabetismul celor maturi...

Gheorghina Drumea: „Am văzut tranșant că au fost niște deplasări ale diferitelor ONG-uri în teritoriu, dar mai mult au fost prin prisma discuțiilor cu autoritățile și mai puțin au fost cu contact direct cu beneficiarii, așa cum am făcut noi. Necesitatea este stringentă, ținând cont că noi avem în ceea ce ține de comunitatea romă expres, avem o problemă foarte mare în analfabetismul celor maturi. Dacă vedem că copiii cât de cât merg la școală, cel puțin, părinții insistă asupra acestei chestii, dar părinții din lipsa de cunoaștere a literelor sunt foarte vulnerabili, pentru că nu știu a perfecta elementar o cerere, ca să solicite același ajutor social care i se cuvine, el nu știe să citească o chestie elementară atunci când semnează ceva, sunt foarte vulnerabili în fața organelor de drept. Este foarte ușor să-i întocmești un proces-verbal contravențional, el îl semnează, nu știe ce semnează și pe urmă nici nu poate demonstra chestia asta.

Și aici este și o încălcare din partea poliției, în special pentru că nu le asigură o persoană de încredere care să le citească și să documenteze chestia asta, absolut se închide ochii. Am avut cazuri când notarii refuză întocmirea anumitor documente, pentru că persoană este analfabetă, cel puțin nici nu încearcă cumva să ajute această persoană prin identificarea unui reprezentant de autoritate publică locală sau de la Asistența Socială care să fie ca martori, nu se complică cu asta, doar refuză categoric și atât. La fel analfabetismul duce la aceea că persoanele, deși cu mulți ani în urmă și-au cumpărat bunuri imobile, case în care locuiesc zeci de ani, ei nu au niciun document și la moment iarăși nu-și pot revendica dreptul, pentru că elementar nu știu să adreseze o cerere sau, cel puțin, nu cunosc procedurile și nici nu se interesează, pentru că nu în toate localitățile este un mediator care să-i îndrume să meargă la asistența juridică garantată de stat sau la un parajurist în sensul acesta.”

Juriștii Gheorghina Drumea, de la Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare, și Dumitru Russu
Juriștii Gheorghina Drumea, de la Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare, și Dumitru Russu

Dumitru Russu: „Onest vorbind, impresia generală a fost că majoritatea copleșitoare a beneficiarilor, și aici vorbesc de comunitatea romilor, cu regret, întâmpină deficiențe și chiar majoritatea sunt la limita pragului sărăciei, dacă nu chiar sub limita acestui prag al sărăciei. Realitatea spune că oamenii cu 3, 4, 5 sau în unele cazuri chiar și cu 6 copii încearcă să supraviețuiască, cumva, habar nu am cum supraviețuiesc cu 700 de lei. De ce 700 de lei? Din considerentul că ei elementar nu pot accesa multe indemnizații sau multe suporturi care le pot fi oferite. De ce nu pot accesa aceste suporturi? Deseori din cauza lipsei documentației, iar alt element este faptul că autoritățile nu le merg în întâmpinare pentru a încerca să soluționeze problema, pentru că, cu regret, deseori funcționarii nu sunt proactivi, nu sunt deschiși, adică nu există nici măcar elementul reactiv, în sensul în care să reacționeze atunci când li se solicită ajutorul și să încerce să rezolve problema.”

Între palat și cocioabă - Moldova săracă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:14 0:00

Europa Liberă: Ai zis de sărăcie, că majoritatea sunt sub limita sărăciei. Cum afectează asta accesul la justiție al acestor oameni și, în general, faptul cum percep ei propriile drepturi?

Gheorghina Drumea: „Marea preocupare este cumva să solicit un ajutor de undeva sau să încerc undeva să-mi câștig pentru o bucată de pâine sau să am cu ce îmi hrăni mâine copiii. Și de asta chiar când veneam la ei și le spuneam tema și chestia asta, ei ziceau că „romii și așa nu au drepturi, pe noi ne huiduiesc și chiar dacă o să scriem nu o să rezolvăm nimic. Mai bine ajutați-mă să scriu o cerere ca să primesc un ajutor social”. Ei, fiind atât de vulnerabili din punct de vedere material, decade interesul lor de a-și apăra undeva mai departe drepturile.”

Europa Liberă: În perspectiva că cunosc, dacă presupunem că ei le cunosc...

Dumitru Russu: „Când vorbim de acces la justiție, se poate de privit expresia în cauză în sens îngust sau lat. În stricto sensu este vorba despre acces la justiție, în special faza de instanță de judecată, examinarea, adică cum decurge procesul de examinare, cum este soluționată, în fond, o problemă. În fine, în lato sensu accesul la justiție include etapa premergătoare examinării în instanță. Când vorbim despre educația juridică, care cu desăvârșire lipsește în cazul procesului educațional în școală sau, cel puțin, atunci când vorbim despre romi, totodată, lipsa acestei educații dincolo de școală, vorbesc despre aceea că autoritățile, în special publice locale sau nu doar nu depun un efort de creștere a nivelului de pregătire a populației în domeniul justiției sau cum îmi apăr eu dreptul meu.”

Autoritățile publice nu depun un efort de creștere a nivelului de pregătire a populației în domeniul justiției...

Europa Liberă: În contextul acestui tip de consultații de care voi ați oferit în localități foarte focusate direct la beneficiar, la unii chiar la ușa sau la poarta lor, iată, un om simplu, de exemplu, - în ce localitate ați fost, în Gribova, Drochia, da? – un om care se gândește că s-ar putea să aibă o problemă nu știu de care, ce opțiune are, cui trebuie să se adreseze?

Gheorghina Drumea: „În fiecare localitate noi avem parajuriști...”

Europa Liberă: În care ați fost voi, că nu există în toată Moldova parajuriști.

Gheorghina Drumea: „În fiecare raion din țară este, cel puțin, câte un parajurist, iar în aceste raioane se întâmplă că și în localități mai sunt parajuriști. Oricum, omului îi este mai simplu din sat să vină în raion. Acolo unde a fost cazul, am oferit telefoanele de contact ale acelor parajuriști, am confirmat că toți mediatorii au datele de contact ale parajuriștilor, la fel mediatorii au datele de contact ale avocaților publici de stat și, respectiv, omul de rând care are nevoie de asistență poate să se adreseze la un parajurist sau la un avocat public. Dacă nu cunoaște despre existența lor, este mediatorul comunitar din localitate sau, cel puțin, poate să se adreseze la autoritatea publică locală și să întrebe: „Unde pot să mă adresez cu o problemă anume?” și ei au datele și ale parajuriștilor, și ale avocaților publici.”

În timpul consultațiilor juridice pentru comunitatea romă
În timpul consultațiilor juridice pentru comunitatea romă

Dumitru Russu: „Însă nu uităm că parajuriștii și mediatorii tot sunt oameni și sunt puțini. Haideți să fim serioși! Să vedem care este populația unui raion și să încercăm s-o raportăm la un singur parajurist, plus la asta același mediator, dacă iei în calcul numărul de deficiențe asupra cărora el trebuie să se implice ca să le rezolve sau să ofere suport ca un pod între comunitatea romilor și autorități este extrem de mare volumul de muncă pe care trebuie să-l depună și un singur om nu poate să se descurce. Ceea ce este absolut necesar atât în interesele autorităților, cât în interesele comunităților de romi și în interesele societății din Republica Moldova de a consolida acest sistem.”

Europa Liberă: Iată aici noi vorbim și de cultura juridică, și de abilitarea juridică a persoanelor, să știe ce, cum, când are drepturi și ce drepturi. De ce este important ca omul să aibă o anumită cultură juridică? Și aici nu e neapărat doar la grupurile minoritare sau la diferite etnii, dar, în general, la toată populația, cum e „temperatura”, cultura juridică a oamenilor și ce avem de făcut?

Gheorghina Drumea: „Cultura juridică aproape că lipsește, persoana chiar dacă cumva intuiește că i s-a încălcat un drept, ea n-o să meargă nicăieri mai departe, fiindcă știe că este rom și nimeni n-o să-i dea dreptate. Ei simt permanent o frustrare și, iată, chestia de discriminare ei o știu foarte bine. Ei știu că sunt discriminați încontinuu, simt asta și în multe cazuri, ei știu că ceea ce s-a întâmplat cu ei este discriminare, ideea este că nu știu ce să facă mai departe cu chestia asta, elementar nu se gândesc cum ar putea proba ca să meargă mai departe, adică ei au multe alte preocupări, de asta cultura juridică practic este la zero și noi în sensul acesta le explicam cât este de important să lupți cu discriminarea, să sesizezi un act de discriminare, indiferent de la cine vine și cum e posibil să-l probezi.

Cultura juridică practic este la zero și noi în sensul acesta le explicam cât este de important să lupți cu discriminarea...

Ținând cont că acum suntem în era tehnologică, practic, toți au aceleași telefoane mobile și o înregistrare audio sau video este suficientă la consiliu pentru a proba un act de discriminare. Aici legislația este foarte lejeră în sensul acesta. În ceea ce ține de ce ar fi necesar la caz, ar fi necesar, în primul rând, mărirea numărului de mediatori, precum și pregătirea lor juridică, pentru că în mare parte ei iarăși fac intuitiv sau consultându-se cu cineva, dar nu întotdeauna au cu cine se consulta în teren. Sunt foarte multe de făcut, pentru că practic nimic nu este, numai dorință să fie.”

Europa Liberă: Mult am vorbit aici despre romi ca și grup vulnerabil, dar în Republica Moldova sunt și alte grupuri vulnerabile, din perspectiva asta inclusiv voi ați interacționat cu mulți?

În timpul consultațiilor juridice pentru comunitatea romă
În timpul consultațiilor juridice pentru comunitatea romă

Gheorghina Drumea: „Grupurile obiective, persoanele cu dizabilități, în special, psiho-intelectuale, mai avem persoanele cu HIV/SIDA. Sunt anumite grupuri, bunăoară, mamele singure cu copii, bătrânii și, să spunem așa, lezarea drepturilor lor este cam corelată și cu nivelul de trai pe care îl au. Bunăoară, aceeași mamă singură cu doi-trei copii e mult mai vulnerabilă și e mai ușor să-i încalci un drept, iar ei îi este mai dificil să-și revendice un drept când ea are grija copiilor și trebuie să știe cu ce să trăiască în ziua de mâine. Și același bătrân care are o pensie mizeră, el n-o să-și bată tare capul cum să-și găsească un avocat pe care să-l plătească ca să-i revendice drepturile.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG