Linkuri accesibilitate

Concediile de boală în caz de epidemie


Molima de coronavirus pune țările și serviciile lor sociale, medicale și administrative în fața chestiunii concediilor medicale in cazuri de epidemii.

Concediile de boală în caz de epidemie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:22 0:00
Link direct


Aici fiecare stat reglează diferit relația dintre angajați și angajatori. Sigur, în majoritatea țărilor europene un concediu de boală e garantat prin lege, pe un timp scurt, pe baza unei adeverințe eliberate de un medic. Nu însă și în SUA, unde legea nu garantează nici un fel de concediu minim, totul reglându-se individual, pe baza contractului între angajați și angajatori. În SUA nu există așadar o convenție colectivă obligatorie.

...asigurările plătesc salariul începând de la a patra zi


În general, în țări precum Franța sau Belgia, chiar și în sectorul privat, pentru o perioadă de trei zile nu e nevoie de niciun soi de adeverință medicală. Cum însă în cazul unei epidemii serioase sau al unei boli prelungite, eventual și cu menținere în carantină, perioada este obligatoriu mai lungă, asigurările plătesc salariul începând de la a patra zi. Angajatorul poate completa suma, în funcție de legislația salariului minim sau de convențiile colective. De asemenea, angajatorul este liber să continue să plătească salariul plin, dacă dorește.

În Germania, legea obligă angajatorii să ofere șase săptămâni de concediu medical plătit în cazul prezentării adeverințelor medicale necesare.


Toate acestea se aplică însă doar cazurilor individuale. În cazul coronavirus se pune o altă problemă. Persoanele suspectate, chiar dacă nu sunt în realitate infectate, sunt obligate să stea în carantină, altfel zis să nu părăsească un anume perimetru vreme de minimum 14 zile. Ele nu sunt poate bolnave în realitate, însă nu se pot prezenta la lucru, în cazul în care prestează într-un sector în care nu se poate lucra de la distanță.

Aici majoritatea guvernelor europene au decis că în cazul în care un lucrător e ținut în carantină, chiar dacă se întorcea din vacanță, asigurările medicale își vor lua în sarcină plata salariului pe perioada carantinei și că asta nu va intra în calcul în caz de îmbolnăvire individuală ulterioară, de o altă boală, mai târziu în an.

Este evident că în cazul unei asemenea epidemii nu ar mai acceptat un certificat de la orice doctor, ci doar de la medicii special desemnați de stat în respectiva entitate administrativă.


Aici în multe cazuri mai este nevoie si de o modificare a mentalității colective, în multe culturi fiind greu de acceptat că cineva care nu merge la muncă, fără a bolnav, cum ar fi deseori cazul persoanelor ținute în carantină, trebuie totuși plătit. E vorba de atitudinea care a fost numită, în psihologia muncii: „prezenteism". Obsesia de a merge la muncă sau de a aduce pe cineva la muncă fie și dacă persoana e bolnavă. S-a dovedit însă, cu statistici concrete, că cel mai adesea „prezenteismul” e mai dăunător decât opusul său: „absenteismul".

În schimb, legea spune că în cazul anulării unor zboruri pe timp de epidemie, companiile aeriene nu trebuie să plătească niciun fel de despăgubire pasagerilor, deoarece e vorba de „circumstanțe extraordinare", independente de voința companiei.

***

Autoritățile Republicii Moldova nu au anunțat până acum cazuri confirmate de infectare cu noul coronavirus, dar oricum raportează în presă eforturile depuse pentru a preveni apariţia şi răspândirea virusului. Una din recomandările Ministerul Sănătății către persoanele care revin din zone afectate sau au contactat cu un bolnav suspect la noul virus este să rămână asumându-și carantina la domiciliu timp de 14 zile în care să-şi verifice de trei ori pe zi termometria.


„Această perioadă determină nu doar regimul de autoizolare şi monitorizare din partea personalului medical, dar şi deschiderea acelor concedii de boală”, a precizat ministra sănătăţii Viorica Dumbrăveanu joi în cadrul unor audieri parlamentare.

Legislaţia moldoveană prevede că în caz de carantină, medicul de familie eliberează certificat de boală conform indicaţiilor medicale şi epidemiologice. Certificatul de boală se eliberează de medicul de familie pe o perioadă de 6 zile care poate fi prelungită ulterior cu încă 10 zile.

Persoana aflată în carantină are dreptul la indemnizație, care este similară celei pentru orice situaţie de incapacitate temporară de muncă şi constituie 75 la sută din venitul mediu lunar din ultimul an.


Începând din iulie 2019 s-a modificat modalitatea de plată a indemnizațiilor pentru concediu de boală. Dacă anterior, cea mai mare parte a plăţilor era suportată de stat, urmare a modificărilor operate angajatorul e obligat să achite indemnizația pentru primele cinci zile de concediu medical. Restul plăților revin Casei Națională de Asigurări Sociale, care însă transferă banii cu întârziere de cel puţin o lună. Ministra Sănătăţii Viorica Dumbrăveanu a dat asigurări că în prezent indemnizaţiile se achită în termeni stabiliţi.

„În cadrul normativ este scris că în caz de carantină se achită acest concediu de boală. Plata indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă condiţionată de boală noi în general am închis această rubrică pentru achitarea acestor indemnizaţii. Acum am revigorat tot”. Ministra nu a precizat dacă în cazul concediului pentru carantina se va aplica restricția privind durata maxima a concediului medical pe care îl poate elibera medicul de familie. La fel nu e limpede dacă zilele de concediu pentru carantină vor fi scăzute din numărul maxim de zile de concediu medical la care au dreptul salariații.

XS
SM
MD
LG