Fără îndoială, acest summit al NATO a fost marcat ca niciodată de emoţii, mai ales după declarațiile anti-germane din debutul reuniunii ale preşedintelui Statelor Unite Donald Trump.
Marea criză a fost totuşi evitată. În ajun au existat speculații despre un posibil refuz al preşedintelui american de a semna declaraţiile finale, mai mult, că ar putea anunţa părăsirea alianţei de către SUA sau că retrage soldaţii americani din bazele germane.
Nimic din toate astea nu s-a întâmplat.
În conferinţa de presă dinaintea plecării, liderul de la Casa Albă a reafirmat angajamentul puternic al SUA faţă de NATO.
„Cred în NATO”, a spus el. „NATO este mult mai puternic acum decât cu două zile în urmă”, a continuat preşedintele Trump.
Ceea ce face, după părerea liderului de la Casa Albă, mai puternică acum Alianţa faţă de trecut este mărirea cheltuielilor pentru apărare decisă în aceste două zile la Bruxelles.
Nu este clar cu cât anume. Se ştie că Donald Trump le-a cerut statelor membre să-şi mărească cheltuielile pentru securitate până la 4% din Produsul Intern Brut, adică dublu faţă de ţinta actuală de 2% respectată încă de foarte puţine state din Alianţă.
La fel se ştie că ţările NATO care cheltuiesc mai puţin pentru armată s-au angajat să ajungă, treptat, la 2 la sută, un posibil termen-limită fiind anul 2024.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, nu a negat că Donald Trump ar fi pus în faţa aliaţilor săi europeni noua ţintă. Ce răspuns însă a primit nu este deocamdată clar. Impresia e că ar fi existat anumite promisiuni, posibil că odată ce toate statele ajung la un buget al apărării de 2% să se treacă la nivelul următor, de 4%.
Un fapt absolut cert e că Donald Trump a reuşit să dicteze întreaga agendă a reuniunii...
Acest lucru s-ar putea, cel puţin, deduce din mai multe declaraţii de pe finalul reuniunii ale secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care a menţionat ca extrem de importantă „înţelegerea despre nevoia de a cheltui mai mult”, înţelegere care, a spus Stoltenberg, a fost atinsă între statele NATO.
Un fapt absolut cert e că Donald Trump a reuşit să dicteze întreaga agendă a reuniunii. Niciuna din cele şase întâlniri bilaterale ale sale ce fuseseră programate, inclusiv cea cu preşedintele român Klaus Iohannis, nu a avut loc. Iar aliaţii s-au văzut nevoiţi să continue discuţiile despre cheltuieli şi într-o reuniune inopinată astăzi, înainte de încheierea lucrărilor summitului.
Au existat câteva decizii concrete, cum ar fi invitația adresată Macedoniei pentru discuțiile de aderare la NATO, după ce disputa în legătură cu numele ţării a fost în cele din urmă soluționată.
