„Găina rusă face ouă mici, dar cotcodăcește tare”, este titlul editorialului semnat în ziarulnational.md de Nicolae Negru care scrie despre împrumutul de 200 de milioane de euro din partea Rusiei.
Un prim aspect la care atrage atenţia editorialistul este că împrumutul rusesc este incert, a fost semnat de Ambasadorul Andrei Neguța şi de o persoană anonimă din partea guvernului rus. „Documentul publicat în presă nu conține data semnării. Prin urmare, nu e clar nici când vor veni banii, dacă vor veni”, notează Negru. După părerea comentatorului, singura certitudine a acordului e că dacă nu va exista niciun impediment, a doua tranșă a împrumutului rus în sumă de 100 de milioane de euro trebuie să ajungă nu mai târziu de 31 octombrie 2020, adică nu mai târziu de turul doi al alegerilor prezidențiale din R. Moldova. „Care sunt condițiile politice ale Moscovei nu e greu de ghicit: realegerea lui Dodon. De aceea, „cotcodăcește” el atât de tare, secundat de Chicu. În mod similar, Putin a finanțat menținerea lui Ianukovici la putere în Ucraina… Să sperăm că de data aceasta Putin nu va pune în mișcare „omuleții verzi”, iar Dodon „doar” va pierde alegerile”, conchide Nicolae Negru.
Komsomolskaia Pravda publică un articol semnat de Oleg Kosîh care ajunge la concluzia că împrumutul rusesc nu diferă cu nimic de cele oferite de UE. El consideră că criticii creditului rusesc scot în mod intenţionat anumite detalii din contextul general, detalii avantajoase geopolitic. Creditul rusesc prevede o singură condiţie, achitarea dobânzii de 2 la sută, notează autorul. Oleg Kosîh aminteşte despre alte credite şi împrumuturi accesate anii trecuţi de Moldova de la diferite state şi concluzionează că „condițiile de creditare în vest și în est sunt comparabile”.
O bună parte din cele 200 de milioane de euro din creditul oferit de către Guvernul de la Moscova ar putea reveni înapoi în Federația Rusă, informează anticoruptie.md. Una dintre clauzele contractului de creditare obligă Guvernul de la Chișinău să favorizeze firmele rusești în procesul de achiziție a serviciilor și mărfurilor pentru care vor fi folosiți banii din creditul respectiv. Creditul rusesc a fost contractat pentru reabilitarea drumurilor, un proiect promis de președintele Igor Dodon la finele anului trecut, după învestirea Guvernului Chicu. Până în prezent, au fost încheiat doar două contracte de achiziție privind reabilitarea drumurilor, alte achiziţii au fost însă amânate. „Putem presupune că procedurile de achiziționare au fost amânate tocmai pentru a facilita accesul companiilor rusești, așa cum „recomandă” insistent acordul de credit”, afirmă Olga Diaconu, expertă în cadrul Asociației pentru Guvernare Eficiență și Responsabilă. „Acest acord prevede un fenomen financiar prin care, dacă măcar o zi încălcăm termenul de rambursare, se leagă celelalte datorii de acest credit... Iar împrumutul de 200 de milioane de euro poate să devină 10 miliarde de euro într-un timp foarte scurt”, susține expertul economic, Gheorghe Constandachi.
R. Moldova are nevoie de o resuscitare industrială, afirmă administratorul Zonei Economice Libere Bălți, Marin Ciobanu, într-un interviu pentru curentul.md despre impactul economic al pandemiei de coronavirus. El propune un şir de măsuri pentru depășirea crizei pandemice, între care, impulsionarea procesului de atragere a investiţiilor străine directe. „Noi ne aflăm într-o situație deplorabilă, luând în considerație prestația de atragere a acestor investiţii, în comparație cu alte țări din regiune. Regretabil, dar clasa politică în ultimii 10 ani nu a înțeles că numai investiţiile directe ne pot scoate din cercul vicios al sărăciei, afirmă antreprenorul. „Trebuie să creăm structuri, instituții de stat capabile să atragă investiții, și, în cele din urmă, să conștientizăm cu toții că investițiile în R. Moldova ar trebui să fie ca o „Vacă sacră în India”, dar să nu ne ocupăm cu vrăjitul și mimarea”, concluzionează Marin Ciobanu.
NewsMaker.md relatează că pandemia de coronavirus a invadat comunitatea virtuală cu mesaje „virale” – fake-uri despre noul virus și despre metodele de tratament al acestuia. Nu presa este principala sursă de răspândire a acestora, ci diferite canale informale și chat-uri de pe rețelele sociale. Unele și aceleași fake-uri „călătoresc” prin multe țări și regiuni din spațiul post-sovietic. „Aceste zvonuri se răspândesc foarte repede când este deficit de informație, pentru că ele elimină incertitudinea”, explică Irina Caunenco, doctor în psihologie. „Trebuie să ținem minte că atunci când oamenii primesc sistematic și operativ o informație calificată, zvonurile devin mai puține”, mai precizează psihologul. „În cazul fricilor colective, este important ca oamenii să simtă că sunt auziți și că ei pot participa la procesele care au loc. Este foarte important ca încercările oamenilor de a clarifica ceva, să primească feedback de la specialişti calificaţi. Când o persoană ascultă specialiștii, știe cum să acționeze corect și începe să fie stăpână pe situație”, mai explică Irina Caunenco.
Politologul Dionis Cenuşă notează într-o analiză pe ipn.md că pandemia de Covid-19 reprezintă un experiment viu ce evaluează capacitatea de supraviețuire a structurilor multilaterale occidentale. „Atât UE, cât și NATO au în arsenal mecanisme de solidaritate, dar eficiența lor a fost puternic supraestimată și necesită o revizuire inițiată acum și aprofundată posterior crizei sanitare. Criza oferă inspirație pentru factorul rusesc… care își ajustează instrumentele de influență în statele cu apartenență UE-NATO, dar și în vecinătatea comună”, notează politologul. „Prezența Rusiei în Italia a umbrit reziliența NATO, ale căror capacități logistice sunt, în prezent, superioare celor europene. Dacă Alianța nu extrage lecții din cazul italian, atunci evenimentele din Crimeea pot deveni repetitive, inclusiv pe sol euro-atlantic”, mai crede Dionis Cenuşă. Referitor la ajutorul solicitat de Moldova de la NATO, de la mănuși și medicamente până la termometre infraroșii și ventilatoare, politologul afirmă între altele că Chișinăul a formulat o solicitare abundentă, prin urmare nerealistă.
