Linkuri accesibilitate

Conferința de la München: Macron vrea să apere Europa, dar NATO preferă SUA


Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München, vorbind la deschiderea lucrărilor, 14 februarie 2020.

Secretarul general NATO Jens Stoltenberg a respins propunerea lui Emmanuel Macron de a pune forța nucleară franceză în centrul strategiei de apărare a Europei, argumentând că umbrela nucleară oferită de Statele Unite și de Marea Britanie este suficientă.

“Avem deja o forță de descurajare nucleară”, a spus Stoltenberg, “care a fost testată, este instituționalizată și e garanția de Securitate a Europei.” Stoltenberg a lăudat totuși Franța, spunând că dispozitivul său nuclear reprezintă o “valoare adăugată” pentru securitatea globală a NATO.


Stoltenberg a spus acestea la Conferința anuală pe teme de securitate din capitala Bavariei, München, care s-a ținut între 14-16 februarie și care a avut loc pe fundalul unor contraziceri publice între SUA și Franța, între secretarul de stat Mike Pompeo și Emmanuel Macron.

Vorbind sâmbătă, 15 februarie, Mike Pompeo a spus că Occidentul e pe cale de a câștiga ("the West is winning"), în vreme ce Macron consideră, dimpotrivă, că asistăm la o slăbire a Occidentului (a "weakening of the West"). Macron a avertizat că Rusia va continua să caute să destabilizeze Occidentul, că va sprijini pe mai departe partidele extremiste și va încerca să influențeze alegerile.

Donald Trump și Emmanuel Macron
Donald Trump și Emmanuel Macron


Ironia face că atât Trump cât și Macron au fost până acum foarte critici față de NATO. Trump a numit NATO o organizație învechită (obsolete) și a mai spus, împotriva oricărei evidențe, că „muntenegrenii agresivi” ar putea să ne tragă pe toți în al Treilea Război Mondial. În urma întâlnirii sale cu Putin la Helsinki, în 2018, Trump se întrebase, într-un interviu acordat Fox News, dacă ar merita ca fiul său să meargă să moară pentru Muntenegru. În felul acesta, Trump a părut că pune în cauză chiar articolul 5 al cartei fondatoare a NATO, cel care asigură apărarea colectivă și reciprocă a membrilor.

La rândul lui, Macron a spus în toamnă, spre surprinderea generală, că NATO s-ar afla în moarte cerebrală (brain-dead).

Mai mult, întrebat dacă el mai vede faimosul Articol 5 al NATO, care spune că un atac împotriva unuia din membri va fi considerat un atac împotriva tuturor, ca pe o garanție de securitate, Macron spusese sec într-un interviu cu The Economist: „I don’t know”.

În schimb, Macron a spus limpede, sâmbătă la München, că este acum gata să-și ridice obiecțiile trecute în fața începerii negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord, începând din momentul în care acestea vor îndeplini toate condițiile.

Rusia acuză NATO

Ministrul rus de Externe Sergei Lavrov
Ministrul rus de Externe Sergei Lavrov


O altă mare temă la conferința de securitate de la München încheiată astăzi a fost securitatea părții de est a continentului, vecină cu Rusia, și mai ales situația din Ucraina. Tot sâmbătă 15 februarie, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat NATO și Europa în general că stârnesc tensiuni pe continent și le-a cerut să "abandoneze fantoma amenințării Rusiei."

Lavrov a spus că NATO e vinovat de perpetuarea tensiunilor, prin felul în care desfășoară oameni și echipament militar în Polonia și țările baltice, dar nu a menționat în niciun fel ocuparea Crimeei și nici războiul din Donbas, care a făcut peste 13.000 de morți din 2014 încoace.

Zelenski cere ajutor

Tot sâmbătă 15, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut ajutorul Europei pentru a putea face față conflictului cu Rusia. "Acesta nu e doar un război în țara noastră, ci un război în Europa,” a spus Zelenski. “Așa încât, da, vă suntem recunoscători, dar în realitate vă apărați pe voi înșivă."


Zelenski a spus în schimb că ar putea fi de acord cu organizarea de alegeri, anul acesta în octombrie, în cele două regiuni separatiste care formează Donbasul: Donețk și Luhansk, simultan cu alegerile care vor avea loc în toată Ucraina.

În sfârșit, 12 state din NATO i-au cerut Ungariei să nu mai blocheze întâlnirile la nivel înalt dintre NATO și Ucraina, din pricina legii învățământului, care afectează învățământul în limbile minoritare. România este una din țările care au cerut asta guvernului de la Budapesta, deoarece blocarea întâlnirilor cu NATO fragilizează stabilitatea guvernului de la Kiev.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG