Miniștrii de justiție din peste 40 de țări s-au întâlnit la Londra la conferința privind crimele de război. Cu câteva zile înainte Curtea Penală Internațională emisese un mandat de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin, acuzându-l că este personal responsabil de răpirea copiilor din Ucraina. Este prima dată când instanța internațională a emis un mandat împotriva unui lider al unuia dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU.
„Împărtășim convingerea că președintele Putin și cei din subordinea lui trebuie să fie trași la răspundere”, a declarat Dominic Raab, ministru al justiției și vicepremier britanic în deschiderea reuniunii. „Să facem în așa fel încât să ne susținem cuvintele cu fapte, să adăugăm sprijinului moral mijloacele practice pentru a investiga în mod eficient aceste crime îngrozitoare.”
„S-ar putea să nu mai avem alte oportunități”
Karim Khan, procurorul general al Curții Penale Internaționale, a afirmat că mandatul pentru Putin nu a fost un moment de triumf, ci o „tristă ocazie” care amintește lumii că este esențială depunerea unui efort internațional comun pentru a face dreptate în Ucraina. „Dacă în acest moment al situației globale nu respectăm legea, dacă nu ne uităm la noi înșine și nu ne întrebăm cum putem face mai bine... nu numai că vom rata o oportunitate, dar s-ar putea să nu mai avem alte oportunități”, a declarat Khan.
Conferința de luni a atras fonduri internaționale suplimentare pentru CPI, precum și alte oferte de resurse din partea țărilor europene, inclusiv sprijin pentru investigații și expertiză criminalistică, a declarat Raab.
Vineri, instanța mondială a emis, de asemenea, un mandat de arestare pe numele Mariei Lvova-Belova, comisarul pentru drepturile copilului în cadrul Biroului președintelui Federației Ruse.
Andri Kostin, procurorul general al Ucrainei, a descris răpirea și transportul a mii de copii ucraineni în Rusia pentru a fi adoptați și crescuți ca ruși ca parte a unui "plan clar" al Rusiei de a "distruge Ucraina și identitatea ucraineană".
Biroul său a lansat deja investigații privind peste 72 de mii de incidente care sunt asimilate crimelor de război în țara sa, a declarat el, adăugând că nu trece nicio zi fără a fi documentate „atrocități generalizate și sistemice” comise în zone rezidențiale împotriva civililor.
Deși conferința s-a axat pe susținerea activității CPI, Kostin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au solicitat, de asemenea, sprijin internațional pentru înființarea unui tribunal internațional special care să investigheze și să îi judece pe liderii Rusiei pentru crima mai largă de agresiune.
Într-un mesaj video preînregistrat, difuzat la sfârșitul conferinței, Zelenski le-a spus participanților că un nou tribunal ar completa CPI și ar „consolida semnificativ justiția internațională”.
Zelenski a insistat asupra înființării unui tribunal care să îi tragă la răspundere pe liderii ruși pentru decizia de a invada Ucraina. Uniunea Europeană, alături de alte instituții, susține această idee, dar discuțiile sunt în stadiu incipient și nu există până acum niciun acord internațional în această privință. Unii sunt îngrijorați că un astfel de tribunal ar putea submina mandatul CPI.
Mandatul de arestare împotriva lui Putin ar putea afecta poziția sa internațională, dar implicațiile sale practice sunt probabil limitate, nu în ultimul rând pentru că Moscova nu recunoaște jurisdicția tribunalului și nici nu își extrădează cetățenii. Oficialii ruși au respins demersul CPI ca fiind „nul din punct de vedere juridic”.
Întrebat dacă crede că este probabil ca Putin să fie judecat într-o zi, Khan a spus că bilanțul CPI nu este perfect - dar că a reușit să condamne cu succes lideri, inclusiv pe președintele liberian Charles Taylor, pentru crime în Sierra Leone.
„Cei care cred că au un permis de liberă-trecere sau că nu există consecințe pentru faptele lor trebuie să înțeleagă că legea există și acționează”, a declarat Khan pentru Sky News.
