Parlamentul European urma să decidă joi asupra unei moțiuni comune privind rezoluția formulată miercuri legată de „conflicte de interese și protejarea bugetului Uniunii Europene în Republica Cehă”. Potrivit comisarului european penru bugetul UE Günther Oettinger, Comisia Europeană nu va mai plăti subsidii conglomeratului de afaceri Agrofert înființat de premierul ceh Andrej Babiš pînă când nu se lămurește dacă acest concern este controlat sau nu de Babiš.
Günther Oettinger a făcut acest anunț în cadrul unei dezbateri în Parlamentul European miercuri seară, în care s-a discutat dacă premierul miliardar al Cehiei Andrej Babiš, care ca prim-ministru poate influența plata subsidiilor cehești din partea Uniunii Europene, nu se află cumva într-un conflict de interese, în ciuda faptului că a plasat conglomeratul Agrofert în mai multe fonduri fiduciare.
Postul de radio Praha relatează că europarlamentarii au discutat și despre subsidiile europene de care se bănuiește că a abuzat Babiš pentru a-și finanța mascat o afacere cunoscută sub numele de Cuibul Berzei, o fermă de vacanțe de lux situată la 60 de kilometri depărtare de Praga.
Stațiunea a fost construită pe banii Uniunii Europene de către concernul lui Babiš, Agrofert, iar Babiš e acuzat că pentru a obține banii din fondurile europene a trecut ferma pe numele copiilor săi.
Babiš i-a asigurat pe europarlamentari că guvernul său va coopera cu serviciul legal al Uniunii Europene la găsirea unei soluții. El a spus însă că interesul Bruxelles-ului în această chestiune a fost generat de o inițiativă pre-electorală a unor politicieni cehi de opoziție și s-a declarat nevinovat.
Andrej Babiš e premierul Cehiei din decembrie 2017, și a fost ministru de finanțe și vicepremier pentru economice între 2013-2017.
Recent la Praga și în alte orașe din Cehia au avut loc ample proteste anti-guvernamentale în care de mii de oameni a cerut demisia premierului Andrei Babiš, după ce acesta a fost acuzat că a fraudat subsidii europene.
„The Guardian” relatează că e vorba de fonduri europene plătite în 2018 imperiului de afaceri al lui Babiš.
Ziariștii de la publicația britanică susțin că au văzut un document al Comisiei Europene în care se spune că Babiš este într-o situtație ce poate fi descrisă drept conflict de interese, din cauză că demnitarii publici și politicienii nu pot beneficia de fondurile europene pe care în cele din urmă ei le controlează.
„The Guardian” adaugă că e posibil ca plătitorii de taxe din Cehia să fie nevoiți să returneze cel puțin o parte din cele 82 de milioane de euro plătite către Agrofert în 2018.
Recentele proteste anti-guvernamentale din Cehia au fost declanșate de un reportaj de presă din care reiese că premierul și-ar fi „ascuns” fiul în Crimeea, pentru ca acesta ca să nu poată fi interogat de poliție în dosarul fondurilor europene deturnate.
Babiš-junior, care trăiește acum în Elveția, a susținut că a fost dus împotriva voinței sale în peninsula ucraineană anexată de ruși și că dorește să răspundă întrebărilor poliției.
Premierul a susținut că fiul său, care figura ca șeful firmei de familie ce ar fi deturnat fonduri europene și a fost pilot pe avioane comerciale, ar fi bolnav psihic.
Între timp, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a respins o plîngere lui Andrej Babiš împotriva Slovaciei, țara sa de baștină, într-o dispută legată de dosarele fostului serviciu secret al Cehoslovaciei, StB.
Babiš spune că este în mod eronat inclus pe o listă de agenți StB alcătuită de Institutul Național al Memoriei din Slovacia, care administrează dosarele fostei securități comuniste cehoslovace, și a dat Institutul în judecată.
Primele procese i-au dat cîștig de cauză acum șase ani, după ce mai mulți foști agenți StB au depus mărturie că el n-a lucrat pentru poliția secretă.
Dar Curtea Constituțională slovacă a decis că mărturiile foștilor agenți nu sînt credibile, și a anulat primele sentințe, iar judecățile ulterioare au spus că numele premierul ceh va rămâne în registrul foștilor agenți StB.
După ce Curtea Supremă de la Bratislava a menținut aceste din urmă sentințe, Babiš s-a adresat Curții de la Strasbourg, fără însă să aibă succes.
