Poate fi văzut ca o ironie faptul că NATO, presupus a asigura securitatea Europei și păstrarea păcii în jurul spațiului nord-atlantic, este redus acum la a păstra pacea între cei doi membri care sunt Grecia și Turcia.
În fața marelui pericol generat pentru Alianță de tensiunile, ajunse la limita amenințărilor, dintre Atena și Ankara, NATO a reușit să dezamorseze, cel puțin temporar situația, chemând astăzi la Bruxelles, pentru a treia oară, reprezentanții militari ai celor două țări.
Întreaga inițiativă e fără precedent în NATO. Secretarul general Jens Stoltenberg anunțase încă de pe 3 septembrie că cele două părți sunt gata să înceapă negocieri pentru a pune la punct un "mecanism de dezescaladare" în cazul in care tensiunile ar crește brusc și îngrijorător în estul Mediteranei. Turcia forează acolo după hidrocarburi în zone maritime revendicate de Grecia și de Cipru.
Germania, care a încercat până acum să negocieze separat și bilateral cu cele două părți, a eșuat, ajungându-se la această convocare la sediul NATO.
Grecia se consideră într-o poziție de forță pe plan diplomatic, deoarece este membru și în UE, unde Germania deține actualmente președinția rotativă și unde o majoritate a celor 27 de membri (din care 21 sunt in același timp în NATO) sprijină ideea unor sancțiuni impuse Turciei dacă nu oprește forarea în apele disputate. Chestiunea sancțiunilor va fi discutată la summitul UE din 24 septembrie.
Turcia și Grecia au mai fost o dată în marginea unui conflict armat, în 1996, în urma unei ciocniri în marea Egee, iar acela a fost atunci rezolvat prin medierea SUA. Acum însă, cu incertitudinile de la Washington si Donald Trump în plină campanie electorală, nu se întrevede nici o dorință SUA de a participa altfel decât ca membru NATO.
Pe plan tehnic, ceea ce îngrijorează NATO este proliferarea dronelor în zona disputată. Or, nici Turcia si nici Grecia nu au mare experiență în coordonarea dronelor, ceea ce nu exclude posibilitatea unui incident care să ducă la agravarea situației.
Pe plan tehnic, ceea ce îngrijorează NATO este proliferarea dronelor în zona disputată...
Experții militari ai NATO caută în primul rând să ajungă la o cartografiere totală a zonei, astfel încât să se evite riscul oricărei coliziuni între nave turcești și grecești.
O sursă suplimentară de iritare este și traficul uman, de refugiați, dinspre Turcia spre Grecia, trafic despre care Atena crede că este tolerat de Turcia, dacă nu chiar parțial regizat. Invers, Ankara a acuzat deja grănicerii greci că ar folosi armament de război, la frontiere, împotriva refugiaților.
Inițiativa neobișnuită din cadrul NATO de a media între doi membri ai Alianței ar putea fi doar prima dintr-o lungă serie, deoarece acestea nu sunt singurele tensiuni interne. Alte tensiuni s-au stârnit între Turcia și Franța, care sprijină facțiuni rivale în războiul civil din Libia.
La fel, Turcia a reușit în ultimul an să irite și Washingtonul, cumpărând rachete rusești și intervenind în Siria împotriva kurzilor aliați cu SUA.
Felul în care NATO va media între cele două părți este foarte important pentru stabilitatea întregii Europe, așa încât rezultatul va fi urmărit cu mare interes de la Moscova.
