Linkuri accesibilitate

Congresul digital al Uniunii Creştin-Democrate (CDU) din Germania


Candidați pentru funcția de cancelar

Patru candidaţi aspiră la funcţia supremă în CDU. Cel ales are şanse să devină moştenitorul cancelarei Angela Merkel în fruntea guvernului federal, după alegerile generale din această toamnă

Vineri şi sâmbătă are loc cel de-al 33-lea congres al celui mai influent partid din Germania, Uniunea Creştin-Democrată (CDU). Din cauza pandemiei, congresul care trebuia să aibă loc deja primăvara trecută fusese amînat de două ori. Cei peste 1000 de delegaţi vor urmări lucrările online, iar sâmbătă vor vota electronic o nouă conducere, inclusiv un nou preşedinte.

Congresul digital al Uniunii Creştin-Democrate (CDU) din Germania
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:56 0:00
Link direct
Privirile sunt aţintite asupra candidaţilor care doresc să preia conducerea CDU. De remarcat este faptul că toţi vin din land-ul Renania de Nord-Vestfalia. Este nu numai land-ul cu cea mai numeroasă populaţie din Germania, ci şi cu cei mai mulţi creştin-democraţi. În fruntea guvernului de coaliţie creştin-democrat/liberală se află un premier din CDU, Armin Laschet, care speră că va deveni preşedintele CDU, iar în această toamnă cancelarul Republicii Federale.

Ceilalţi trei care vor să devină succesorii lui Annegret Kramp-Karrenbauer care, în prezent, conduce CDU, sînt: Friedrich Merz, Norbert Röttgen şi Jens Spahn.

Norbert Roettgen, Friedrich Merz și Armin Laschet
Norbert Roettgen, Friedrich Merz și Armin Laschet

Din acest grup grup de aspiranţi, Friedrich Merz (64) pare a fi cel mai ambiţios. Mulţi îl consideră drept un tip orgolios, pe alocuri, chiar arogant. Merz este favoritul grupului conservator din Uniunea Creştin-Democrată. Încercarea sa de a deveni preşedinte al partidului a eşuat în 2018. Atunci Annegret Kramp-Karrenbauer a preluat preşedinţia de la Angela Merkel care a anunţat că după terminarea legislaturii se va retrage definitiv din politică. Votul negativ al creştin-democraţilor pentru Merz a reflectat atunci tendinţa partidului de a urma linia Merkel. Kramp-Karrenbauer a fost percepută drept succesoarea potrivită. Merz a reacţionat extrem de emoţional, sugerînd că ar fi devenit victima unui complot al conducerii superioare a partidului.

„Există părţi ale establishment-ului de partid - deci numai părţi, nu toţi - dar părţi importante care vor să împiedice alegerea mea ca preşedinte de partid.”

Sondaj (grafic: TV/ZDF)
Sondaj (grafic: TV/ZDF)

Merz, descris de presa germană drept un anti-Merkel, a fost criticat şi pentru nişte declaraţii, considerate, homofobe, pe care ulterior le-a relativizat.

Într-o discuţie difuzată joi seara de către programul doi al televiziunii publice (ZDF), Merz a schiţat liniile politice, economice, ecologice şi sociale pe care le va urmări. Surpinzătoare a fost declaraţia sa că ar fi dispus să conducă o viitoare coaliţie creştin-democrat/ecologistă.

Nici celălalt candidat, Armin Laschet (59), în prezent prim-ministru în Renania de Nord-Vestfalia, nu exclude o coaliţie cu ecologiştii, însă el ar prefera la nivel federal o alianţă cu liberalii. Laschet face impresia unui bonom, deşi este cunoscut ca un politician care-şi impune voinţa cu duritate, ceea ce au dovedit şi măsurile regionale, rigide, după izbucnirea pandemiei. La întrebarea televiziunii (ZDF) care a fost cea mai mare greşeală în gestionarea crizei sanitare, Laschet a recunoscut joi că regretă impunerea interdicţiei vizitelor în spitale. Din cauza aceasta multe familii nu şi-au putut lua rămas bun de la cei apropiaţi, care au murit însinguraţi.

Cel de-al treilea candidat la funcţia de preşedinte al CDU este Norbert Röttgen (54). Acesta a fost între anii 2009 şi 2019 ministrul mediului. În calitate de deputat în Bundestag prezidează comisia parlamentară pentru politică externă. Faţă de ceilalţi doi concurenţi, Röttgen respinge orice colaborare cu liberalii, preferînd o coaliţie cu ecologiştii sau cu social-democraţii. Röttgen îi respinge pe liberali, fiindcă aceştia au refuzat după ultimele alegeri să participe la guvernare.

În afară de cei trei, mai există încă un aspirant care nu prea are şanse de a fi ales. Este vorba despre ministrul federal al sănătăţii, Jens Spahn (40), care se bucură de o mare popularitate în Germania, fiindcă a dat dovadă de calităţi deosebite în ceea ce priveşte gestionarea pandemiei.

Dintr-un sondaj rezultă că alegătorii din Germania sînt de părere că nici unul dintre primii trei candidaţi nu are stofă de cancelar. În ceea ce priveşte simpatiile faţă de politicieni, din sondaj (difuzat de televiziunea ZDF) mai rezultă că Angela Merkel ocupă primul loc. Pe locul doi se află ministrul sănătăţii, creştin-democratul Jens Spahn, şi pe locul trei, primul ministru creştin-social bavarez, Markus Söder. Dacă totuşi, alegătorii ar putea să decidă cine să fie viitorul cancelar, atunci această funcţie ar reveni bavarezului Markus Söder. Dintr-un sondaj dat publicităţii în urmă cu o săptămînă de televiziunea germană (ARD) reiese că 80 la sută sînt pentru Söder şi 40 la sută pentru Merz. Dacă s-ar alege cancelarul direct, atunci Laschet ar obţine 35 de procente, iar Röttgen 32 de procente.

Candidatura la funcţia de cancelar va fi discutată în această primăvară, după ce creştin-democraţii vor avea un nou preşedinte. Pe lîngă alegerile generale, anul acesta vor mai avea loc şi alegeri în şase land-uri federale.

Din ultimele sondaje se desprinde că 37 la sută dintre alegători ar vota cu CDU. Ecologiştii ar obţine 20 la sută, social-democraţii 15 la sută şi liberalii 5 la sută. În consecinţă, Uniunea Creştin-Democrată va fi nevoită să-şi caute parteneri de coaliţie. Din start este exclusă o alianţă cu partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) care ar obţine 10 procente şi cu Partidul Stângii pentru care ar vota 8 la sută dintre alegători.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

XS
SM
MD
LG