Linkuri accesibilitate

Constantin Tampiza: „Cetățeanul nostru trece Unirea prin stomac” (VIDEO)


Constantin Tampiza: „Rușii niciodată n-au să ne dea”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 1:04:12 0:00

Constantin Tampiza: „Rușii niciodată n-au să ne dea”

Constantin Tampiza, fost ministru al economiei şi al finanţelor, fost director general al „Lukoil România” consideră că, în cinci ani, Republica Moldova ar putea să se unească cu România. În interviul acordat Europei Libere el vorbeşte despre starea deplorabilă din economia națională, despre depopularea ţării şi consecinţele exodului pe termen mediu şi lung, despre relaţiile cu Estul şi cu Vestul.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:18:56 0:00
Link direct



Europa Liberă: Creditul acesta de 500 de milioane de dolari o să ajungă în Republica Moldova?

Constantin Tampiza: „Eu văd trubaduri că ne dau... Voi știți ce înseamnă 500 de milioane, chiar dacă vin de la ruși?”

Europa Liberă: Jumătate de miliard, da.

Constantin Tampiza: „Eu chiar am niște date statistice. Noi avem o datorie externă, undeva la credite de 7,5 miliarde din care două miliarde sunt acoperite de garanția de stat și plătim în jur de 3%, dintre care toate creditele acestea, 98% sunt din Occident. Rușii niciodată n-au să ne dea.”

Europa Liberă: De ce?

Constantin Tampiza: „Pentru că costul banului la dânșii e cu mult mai mare decât în Occident, dar noi am mai șmecherit ceva, care-i un fenomen pur moldovenesc, noi formăm un buget, neavând resurse. Ce resurse avem – credite? Occidentul nu ne dă din toate punctele de vedere, geopolitic sau cum vreți, dar n-au să ne dea. Acum rămân rușii și emiterea hârtiilor de valoare. Asta-i politică de stat. Am emis hârtii de valoare, procentul la hârtiile de valoare astăzi e 7%, banca comercială din Moldova cui o să-i dea credit – la stat sau la antreprenori?”


Europa Liberă: La stat.

Constantin Tampiza: „Da, fiindcă are asigurarea că se va întoarce, adică noi deja l-am pus pe antreprenor, pe acel din agricultură și din industrie l-am pus sub capcana asta pe care a creat-o guvernul, nimeni altul. Și în afară de asta, diferența relației între 7% și 3%, 2,5%, dar granturile de fapt vin gratuit. Există o diferență, da?”

Europa Liberă: De ce se speculează foarte mult cu acest credit de 500 de milioane de dolari?

Constantin Tampiza: „Deja am declarat că noi vrem să construim drumuri. Pentru prima dată am văzut un principiu de bugetare, dar principalul principiu e să armonizezi veniturile cu cheltuielile, când noi propunem cheltuieli neavând acoperire – 7 miliarde...”

Europa Liberă: S-a anunțat că încep licitațiile.

Constantin Tampiza: „S-au început licitațiile? Stați că nu avem surse...”

Europa Liberă: Să ducem la bun sfârșit gândul referitor la acest credit rusesc. Totuși, Dvs. ziceți că va fi?

Constantin Tampiza: „Da, el poate să fie, dar va fi scump.”

Europa Liberă: El se negociază acum în favoarea părții ruse?

Constantin Tampiza: „În Rusia, banii tot costă, dar banii rusești sunt mai scumpi decât banii occidentali.”

Europa Liberă: Asta am înțeles.

Constantin Tampiza: „Și Rusia niciodată nu ne va două nouă credit sub un procent occidental, înseamnă că pentru...”

Europa Liberă: Premierul Chicu a declarat recent și președintele Igor Dodon că acest credit va fi accesat în condițiile unui împrumut din Occident.

Constantin Tampiza: „Vreau să văd și cum... Înseamnă că Rusia ne subvenționează, dar nu cred în asta. Bun, din punct de vedere geopolitic, un an acolo...”

Europa Liberă: Da, dar unii vorbesc despre un preț ascuns.

Constantin Tampiza: „El va fi numaidecât mai scump și gata, asta-i consum.”

Europa Liberă: Poate fi și un preț ascuns, de exemplu, așa cum se speculează că rușii ar vrea să vină să investească bani pentru un al doilea sau al treilea aeroport sau să mai găsească alte alternative?


Constantin Tampiza: „Astăzi, sistemul de evidență și statistică e atât de performant că se calculează toate efectele. Nu puneți, mă scuzați, la gloaba ceea o roată stricată, pentru că noi vorbim de o economie serioasă, de niște principii economice. La orișice mișcare, se pune o problemă – e fezabilă acțiunea guvernului, e fezabilă acțiunea creditării, e fezabil rezultatul? Adică, eu pun banii, pun resurse, iau finanțări și numaidecât trebuie să am siguranța că o să mi le recuperez, dar când tu ai un program de dezvoltare cu caracter electoral și nu numai anul acesta...”

Europa Liberă: Relația cu FMI, cât de importantă este ea pentru un stat ca Republica Moldova? Pentru că și pe timpul guvernării comuniste, și actualmente am auzit declarații că dacă FMI nu acceptă ceea ce propune guvernul, atunci s-ar putea sista programul. Ce înseamnă acest lucru?

Constantin Tampiza: „Acum îți prezint datoriile externe, din peste 7 miliarde: Banca Mondială – 37,2%, Fondul Monetar - 23,6%, Banca Europeană de Investiții – 15%, România - 5,4, BERD-ul – 4,6, IFAD-ul - 3,5, Japonia - 3,1%. Și la ceilalți le rămân 2%. Cifrele acestea ți-au răspuns la întrebare. Și de ce am accesat aceste credite? Pentru că sunt bani ieftini, care, bine, eu pot să mărturisesc că au și un caracter geopolitic...”

Europa Liberă: Dar declarațiile premierului că Moldova s-ar putea lipsi de un program cu Fondul Monetar Internațional, ce mesaj transmit?

Constantin Tampiza: „Bine, și?... Uită-te încoace. Cele 35%, pe care le avem acolo datorii, în contul cui intră? Noi va trebui să le întoarcem.”

Europa Liberă: De unde?

Constantin Tampiza: „Adică o să luăm de la ruși. Aici am ignorat credite cu 2% și luăm de la ruși cu 5%, ca să întoarcem creditele luate. Vă imaginați ce înseamnă asta? Ce lovitură pentru așa-numita noastră economie dirijată, stimulată, cum vreți? Paradoxul în asta constă! Orice activitate economică trebuie evaluată din punctul de vedere al eficienței și al necesităților. Nu poți pur și simplu să declari. Mă uit eu la proiectul legat de drumuri. Voi știți ce înseamnă un kilometru de drumuri în Moldova făcut după tehnologie? Vă spun. O turtă de 70 cm știți cât costă? Cinci milioane pentru un kilometru. Dar pentru noi asta nu-i bine, noi avem metoda noastră, noi facem niște drumuri de 1.600 km cu trei miliarde de lei. Dacă facem un drum așa cum au făcut, de pildă, cu ajutorul americanilor de la intersecția Bălți-Chișinău până la Soroca, 90 km, sigur că da, asta costă. Și câteodată eu mă gândesc că mai bine să facem mai puțin... Dar, iarăși, această acțiune nu are caracter economic, durabil, eficient, ea are caracter electoral, pentru că eu, dacă astăzi construiesc un drum numai în cinci sate, dar drum bun, eu o să am numai o mie de alegători, dar dacă mă duc și fac niște peticuțe într-o mie de sate, câți alegători o să am? De aceea vă spun că la noi multe planuri au caracter electoral și caracter social...”

Europa Liberă: Gazoductul Iași-Chișinău. Se vorbește mult despre darea lui în folosință, dar șeful statului Igor Dodon a spus că, chiar și dacă ajunge să fie dat în exploatare, se va mai aștepta încă mult timp până va curge gazul.

Constantin Tampiza: „Da, eu aici îl susțin pe Dodon. Este un proiect care se numește „Unire”. Încă în 1991, țin minte, ne-am adunat la Huși - atâtea întreprinderi facem etc. Spune-mi, te rog, ajutorul român, da, toți spun că noi ajutăm, dar care-s investițiile române direcționate în sectorul de producere? Noi ajutăm studenți, da? Am crescut studenți în România, i-am învățat, 70% din acești studenți rămân acolo.”

Europa Liberă: Și asta e vina României?


Constantin Tampiza: „Nu-i vina României! Eu altceva vreau să spun, dacă banii aceștia îi foloseam în niște proiecte cu caracter de a multiplica valoarea adăugată...”

Europa Liberă: De ce-i dați dreptate dlui Dodon, că acest gazoduct va fi nefuncțional?

Constantin Tampiza: „Apropo, primul proiect al acestui gazoduct l-am făcut eu. Când era pericolul că nu vom avea gaz din Ucraina, gazoductul acesta era bun...”

Europa Liberă: Acum nu mai este necesar?

Constantin Tampiza: „Nu! Acum noi prin revers deja avem o cantitate, facem un revers și deja îs făcute toate lucrările de retehnologizare la Căușeni.”

Europa Liberă: Și atunci, ce e cu acest proiect?

Constantin Tampiza: „El îi bun ca un proiect local pentru a dezvolta partea de nord, adică infrastructura; cu cât mai mare-i infrastructura, cu atât mai repede ajungem la localitățile care nu au gaz, dar el deja nu are acea importanță. Bine, eu înțeleg că noi pe acolo putem să aducem 0,8-0,9 miliarde de metri cubi de gaz spre partea de nord etc. Aici eu cred că au să apară niște segmente concurențiale care pot să diminueze efectele. Dar vă mai spun încă un proiect viabil, iar începând de la Unire. Și eu vă spun, astăzi deja n-o să-l votez pe Iohannis, pe cunoscutul meu prim-ministru n-o să-l votez...”

Europa Liberă: De ce?

Constantin Tampiza: „Pentru că eu oleacă sunt uimit. Noi vorbim peste tot despre atenție prioritară, Unire etc., dar nu se face nimic. Știți, cetățeanul nostru trece Unirea prin stomac. Soția mea de la început era categoric pentru Unire, astăzi ea-i prima care ia drapelul și iese pe stradă și vrea Unire, pentru că a văzut performanțele române. Pentru a asigura cadrul acesta, dacă vrem să-l facem, noi în primul rând trebuie să ajutăm la dezvoltarea țării, în ridicarea nivelului de producere, nivelului de trai. De câți ani vorbim noi de conexiunile acestea energetice?! Uite asta-i ceva concret.”

Europa Liberă: Și de ce atât de greu se fac aceste lucruri?

Constantin Tampiza: „Știți, noi vrem sentimente, dar cu prețuri mai ieftine. Bucureștiul, în primul rând, sentimente, da, vă iubim, dar mai bine – o grădiniță de copii, o biserică, un elev, pentru că proiectele mari costă bani, dar noi n-avem bani. Adică, hai, dacă vorbim, eu înțeleg că trebuie de sacrificat...”

Europa Liberă: Dar investițiile în grădinițe nu au fost un proiect bun?


Constantin Tampiza: „Uitați-vă încoace. Proiectul „Unirea” e un proiect strategic mare, el necesită niște sacrificii din partea fraților noștri, da? Eu vreau să văd sacrificiul acesta astăzi, nu numai pur și simplu. Ați văzut că sunt așa politicieni aici, direcționați concret la niște niveluri mai joase, dar arătați că Iașiul a făcut la Bălți aceea, Galațiul a făcut la Cahul aceea, acela a făcut dincolo... Înțelegeți?”

Europa Liberă: Se pare că acum aceasta este politica Bucureștiului.

Constantin Tampiza: „Da, am văzut două proiecte, Ungheniul și Cahulul. Eu de mult spuneam și știe și Ludovic Orban, îi spuneam despre departamentul acesta, fiindcă eu îl cunosc tare bine, zic: „Voi ați declarat, faceți un departament, dar puneți în fruntea departamentului o persoană care știe problemele, problematica care trebuie în primul rând, ca el să aibă capacitatea când vine în fața Guvernului României, destul de clară, fezabilă și să propună”.”

Europa Liberă: Dar când în Republica Moldova, în fruntea țării stau politicieni care sunt antiromâni sau nu neapărat văd cu ochi buni această cooperare moldo-română, la ce să se aștepte Bucureștiul?

Constantin Tampiza: „Dacă ne uităm chiar și în condițiile acestea și Europa, și România au spus că nu închid finanțarea, ei au să închidă finanțarea la nivel guvernamental, dar au să mențină finanțarea direct la cetățeni.”

Europa Liberă: E o politică judicioasă?

Constantin Tampiza: „Eu cred că la momentul actual, da. Pentru că eu mă uit, vrea relații bune cu România și când acolo iese în public prim-ministrul... Păi, dacă ai răspunsuri de dat pe politică cu așa declarații, dar n-ai voie tu să faci așa ceva...”

Europa Liberă: Care le-a dat din deget într-un fel guvernanților de la București?

Constantin Tampiza: „Tu ești apolitic, tu deja l-ai pus la bătaie și pe președinte, și tot guvernul, și pe toți. Pe timpul nostru pentru asta dimineața te primea în partid și până în seară te excludea.”

Europa Liberă: Pericolul rusesc mai îngrijorează pe cineva?

Constantin Tampiza: „Rusia foarte multe probleme are la ea în țară. Ea deja-i suprasaturată de aceste conflicte.”

Europa Liberă: Pe cine îngrijorează pericolul rusesc astăzi?

Constantin Tampiza: „Îngrijorează, pentru că însăși Rusia se declară o forță destul de mare în lume și, fiind posesoare al celui de-doilea arsenal de armament, e o țară cu care trebuie de stat la negocieri.”

Europa Liberă: Are interes Rusia să rezolve problema transnistreană?

Constantin Tampiza: „Și da, și nu.”

Europa Liberă: Da în ce condiții și nu ce condiții?


Constantin Tampiza: „O să vă spun. Pe ruși, Transnistria îi interesează geopolitic, dar acum a apărut o problemă. În condițiile în care Ucraina era condusă de un guvern prorus, parcă presiunea aceasta a populației nu se vedea, acum apar niște presiuni în Transnistria destul de severe. Pe interior, pentru că Ucraina poate să întreprindă niște măsuri, mai ales dacă legăm fenomenul acesta de niște importuri transfrontaliere cu caracter criminal etc., etc., adică se închid niște canale de acolo...”

Europa Liberă: Inclusiv acest lucru ce ține de aceste plăcuțe transnistrene care vor fi interzise pe teritoriul Ucrainei?

Constantin Tampiza: „Da! Valentina, situația din Ucraina, vorbim despre politicienii din Ucraina și fonul acesta care-i creat acolo nu-i favorabil pentru noi.”

Europa Liberă: În cât timp credeți că poate fi soluționată această problemă transnistreană?

Constantin Tampiza: „Este o singură cale: să arătăm că Republica Moldova, din punct de vedere social-economic îi mai dezvoltată decât Transnistria.”

Europa Liberă: Moldova întreține acest regim secesionist de la Tiraspol prin importul de energie?

Constantin Tampiza: „Dar avem altă cale?”

Europa Liberă: Moldova susține acest regim separatist de la Tiraspol?

Constantin Tampiza: „Dintr-o parte, da, dar din altă parte, eu am să vă spun: eficiența energetică a centralei de acolo nu-i destul de mare, are rentabilitate în funcție de ce folosește. Dacă folosește gazul, rentabilitatea-i de circa 12%, când folosește cărbune (are acolo, mi se pare, două blocuri), rentabilitatea este de doar 2-3%.”

Europa Liberă: Foarte pe scurt: ce părere aveți despre concesionarea aeroportului și despre toată povestea iscată în jurul acestui obiectiv strategic?

Constantin Tampiza: „Ținând cont că eu sunt autorul legii cu privire la proprietate, cum au apărut discuțiile astea cu „dar cum se poate?”, eu le-am arătat un punct și le-am spus: „Dlor, luați legea, vedeți ce scrie în lege, ce s-a efectuat și abaterile care s-au comis. Și aveți cel puțin 5-6 puncte”...”

Europa Liberă: Ce trebuie de făcut acum? Noi nu cunoaștem ceea ce le-ați spus.

Constantin Tampiza: „Să renunțăm la contract.”

Europa Liberă: La contractul de concesionare și să-l întoarcă în proprietatea statului?

Constantin Tampiza: „Da, da, da! Pentru că însușii cel care a contractat a încălcat legislația Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Despre jaful secolului, ce credeți? Vor fi întorși banii dispăruți în haznaua statului?

Constantin Tampiza: „O parte...”

Europa Liberă: Cât?

Constantin Tampiza: „...Mi-e greu să spun, dar în 2013-2014 am venit chiar la guvernator, când am văzut o concentrare de bani la bancă și le-am zis că nu înțeleg, iar dl Drăguțanu a început să-mi spună că „dl Tampiza, nu înțelegeți activitatea bancară” și eu i-am pocnit-o în cap, zic: „Eu sunt autorul cu Gheorghe Efros la Legea cu privire la activitatea bancară și cu privire la Banca Națională”. Și când i-am spus acest lucru, la ureche, așa, mi-a spus: „De-ați ști în ce condiții grele lucrez...”. Și i-am dat atunci un sfat bun: „Mâine scrie cerere și pleacă sau ai să nimerești...”. Cu părere de rău, s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Și aici toate modificările care s-au făcut în legislație pe care noi le-am prevăzut s-au făcut numai cu un scop: de a realiza acest proiect care se numește furt.”

Europa Liberă: Deci, miliardul dispărut nu mai are cale de întoarcere?

Constantin Tampiza: „Dacă o să întoarcem 50%, eu cred că o să fie bine.”

Europa Liberă: Banii îs scoși toți din țară?


Constantin Tampiza: „O parte sunt scoși, o parte – investiți, o altă parte-s consumați. Ce credeți că proiectele acestea?... Cum se dezvoltă Orheiul? Dați-mi și mie și vă fac și eu...”

Europa Liberă: Din acel miliard dispărut?

Constantin Tampiza: „Eu cred că și de acolo. Dar de ce nu?”

Europa Liberă: Dar de ce nu pot să se dezvolte și alte localități?

Constantin Tampiza: „Alte localități cine să le finanțeze?”

Europa Liberă: Primarii.

Constantin Tampiza: „Dar ei n-au furat atâta cât a furat succesorul kibbutz-ilor.”

Europa Liberă: Are viitor Republica Moldova?

Constantin Tampiza: „Are!”

Europa Liberă: De cine depinde?

Constantin Tampiza: „În primul rând, noi avem nevoie de o politică coerentă, avem nevoie de niște conducători și afară de asta avem nevoie de o conciliere a tuturor forțelor politice în jurul a două-trei proiecte stringente; toți împreună să le rezolvăm.”

Europa Liberă: Cine ajută Republica Moldova?

Constantin Tampiza: „Cine-o ajută?”

Europa Liberă: Da.

Constantin Tampiza: „Guvernanții n-o ajută. Eu astăzi i-aș decora sau aș pune un simbol în Piața Marii Adunări Naționale pe acei antreprenori care în așa condiții demonstrează caracter, fermitate și în aceste condiții asigură o oarecare creștere economică, la care guvernanții n-au nici măcar...”

Europa Liberă: Fără ajutorul din partea Vestului, Republica Moldova s-ar menține pe linie de plutire?

Constantin Tampiza: „Astăzi, din punctul de vedere al dezvoltării, suntem falimentari și fără creditele acestea nu avem șanse, numai că creditele trebuie să aibă un caracter de dezvoltare economică a țării, nu de consum.”

Europa Liberă: Dar de ce populația simplă a țării atât de greu percepe ceea ce oferă Uniunea Europeană, Statele Unite pentru Republica Moldova și cetățenii ei?

Constantin Tampiza: „Pentru că în toate campaniile electorale ei iese în fața populației și-i spun: „Iaca, americanii aceștia ne-au îngreunat, ne-au însărcinat cu sacul ista de bani pe care ni i-au dat și trebuie să-i întoarcem”. Și omul care nu înțelege acest lucru din punct de vedere economic, el îi miop, în schimb, iaca, dacă eu mâine fac un partid care se va numi partidul pungilor și tu o să-mi dai cutia asta, mă duc și tu știi că pot să câștig alegerile. Cu părere de rău, așa-i, pentru că omu-i tare sărac.”

Europa Liberă: Dar percepția că Rusia ajută Republica Moldova și când întrebi omul simplu: „Cum înțelegi acest ajutor”? Că Moldova importă gaze, că Moldova resursele energetice le importă...

Constantin Tampiza: „Dar ce noi importăm gazele pe pleașă?, iertată să-mi fie expresia. Noi le importăm cu plată.”

Europa Liberă: De ce această mentalitate la oameni?

Constantin Tampiza: „Noi nu avem nici educație economică, dacă vorbim...”

Europa Liberă: De ce atât de rătăcită este populația Republicii Moldova, dle Tampiza?

Constantin Tampiza: „Pentru că suntem slab dezvoltați economic, chiar și cu puțină educație socială. Știi care-i cea mai mare criză la noi? Criza morală! Noi astăzi avem exponentul consumului la o valoare foarte mare. Nimeni nu se gândește la producere, toți se gândesc cum să consume. Și o să vă dau o pildă. Eu o să iau orice sat, chiar la mine, la Negureni. Bine, am făcut un teren sportiv, dar baruri îs mai multe decât grădinițe, școli și terenuri sportive. Și ce mai vrei de la ei? Noi nu ne-am învățat să micșorăm cheltuielile de stat în domeniul criminalității la etapa inițială, dar noi ne luptăm ca să multiplicăm numărul sectorului MAI, degrabă fiecare om o să aibă câte un agent al MAI. Și ce s-a schimbat ceva? Am ridicat salariile... Să știți că în Olanda de luna viitoare începe procesul de micșorare a numărului de locuri de detenție. Uitați-vă unde au ajuns. Dar la noi... Eu mă uit când citesc despre criminalitate... Și asta de la ce-i? De la sărăcie. Omul în condițiile în care are o grămadă de probleme, mai ales dacă are casă și vie și-și face un butoi de vin, el vine și bea un pahar de vin și câteodată îl trădează bunul-simț. El iese din normalitate, își depășește limita psihologică și atunci el devine agresiv. Așadar, noi când vorbim despre o economie dezvoltată, noi vorbim și de fenomenele acestea.”

Europa Liberă: Atunci când merg și discut cu omul de la firul ierbii, cel mai des la întrebarea: „Ce credeți despre viitorul țării dvs.?”, oamenii răspund că nu au încredere. Ce le spuneți acestor oameni?

Constantin Tampiza: „În condițiile actuale de dezvoltare, eu fac un pronostic, ținând cont de performanțele pe care le are România în fiecare an, cred că cel mult în cinci ani noi o să fim o țară unică.”

Europa Liberă: Republica Moldova-România?

Constantin Tampiza: „Da!”

Europa Liberă: Și pe ce se bazează această convingere?

Constantin Tampiza: „Pe nivelul de existență al moldoveanului față de nivelul de trai al românului.”

Europa Liberă: Și ce se întâmplă cu Transnistria?

Constantin Tampiza: „Aici deja vor fi niște jocuri politice mari.”

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG