Clasamentul Doing Business al Băncii Mondiale plasează Republica Moldova pe ultimul loc în regiune în ceea ce privește procedurile necesare obținerii unei autorizații în construcții. Pentru a obține legal toate autorizațiile, un agent economic are nevoie de 276 de zile și trebuie să treacă 27 de proceduri – un efort aproape dublu în comparație cu alte state din regiune.
Dificultățile birocratice au creat un fundal propice pentru schemele de corupție și înflorirea fenomenului construcțiilor neautorizate. Dacă acum 5-6 ani subdiviziunile Primăriei Chişinău mai făceau efortul de a contabiliza numărul construcțiilor abuzive, prezentând cifre de ordinul sutelor, în ultimii ani aceste statistici lipsesc din comunicarea cu publicul, iar fenomenul ia proporții tot mai mari. Unele date estimative spun că în urma acaparării abuzive a terenurilor, Primăria Chişinău a înregistrat pagube de un miliard de lei.
Construcțiile neautorizate iau diferite forme – de la balcoanele extinse pe blocuri, numite și „hulubării”, la anexe și chiar case construite pe spații publice și îngrădite cu garduri înalte. Sunt și situații când cartiere întregi sunt construite fără autorizațiile necesare. Cel mai reprezentativ exemplu este cel al complexului de blocuri construite cu grave încălcări în jurul sediul ambasadei Franței la Chişinău. Niciunul dintre demersurile francezilor nu au avut efect, iar reprezentanța diplomatică s-a văzut nevoită să se mute.
S-au înmulțit construcțiile neautorizate și în zonele verzi – în mai multe parcuri din Chişinău se înalţă vile, restaurante și cazinouri pe terenuri aparținând în acte Asociaţiei „Spaţii Verzi”. Autoritățile strâng din umeri, spun că nu pot explica cum de persoane necunoscute au ajuns să construiască pe teren public și susțin că imobilele neautorizate nu pot fi demolate decât după o decizie judecătorească definitivă.
Experții din societatea civilă spun că exista două scheme. În primul caz funcţionarii de la primărie eliberează documentaţia necesară contra unor sume de bani – în ultimii ani mai mulţi funcţionari fie au fost prinşi în flagrant, fie au fost demişi sub suspiciunea de corupţie, iar în luna februarie CNA a reținut 12 persoane într-un dosar privind legalizarea frauduloasă a construcțiilor în Chişinău. În al doilea caz, proprietarii îşi legalizează construcţiile neautorizate în instanţe. Nu există, practic, niciun dosar de acest fel ce ar fi fost câştigat de municipalitate.
Chiar și fostul primar Dorin Chirtoacă a recunoscut, recent, după 10 ani de mandat, că Primăria nu poate împiedica construcțiile ilegale, iar pentru demolarea acestora este necesară decizia instanței de judecată. Dar practica arată că, de facto, constructorul achită în final o amendă simbolică și utilizează în continuare spațiile acaparate ilegal.
