Să-l păstrăm sau să renunțăm la el?
Este întrebarea care stârnește dezbateri aprinse în Ucraina și se referă la omul al cărui nume împodobește frontispiciul unui renumit conservator din inima Kievului: compozitorul rus Piotr Ilici Ceaikovski.
În urma invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina în februarie 2022, studenții de la Academia Națională de Muzică Ceaikovski din Ucraina, cunoscută anterior sub numele de Conservatorul din Kiev, au făcut presiuni pentru ca universitatea lor să renunțe la numele compozitorului rus.
Și, cu toate că au primit o mână de ajutor din partea guvernului ucrainean, care îl consideră pe compozitor ca fiind un instrument în planurile imperiale ale Kremlinului, conservatorul din Kiev a ales, la sfârșitul lunii decembrie, să păstreze numele compozitorului.
Dezbaterea are loc pe fondul măsurilor de „derusificare” din întreaga Ucraină apllicate după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat declanșarea invaziei în Ucraina, în urmă cu mai bine de un an. Mai multe orașe ucrainene au înlăturat statuile poetului rus Aleksandr Pușkin, iar străzile care purtau numele scriitorului din secolul al XIX-lea au fost redenumite.
În iunie 2022, consiliul academic al Conservatorului a decis prin vot să păstreze numele lui Ceaikovski, subliniind rădăcinile familiale ucrainene ale compozitorului, al cărui străbunic s-a născut în orașul ucrainean Kremenciuk, astăzi ruinat de intensele bombardamente aeriene rusești.
În noiembrie, o petiție online pe adresa cancelariei președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cerea ca facultatea de muzică să renunțe la numele lui Ceaikovski, spunând că acesta calcă în picioare „independența culturii ucrainene”, deși petiția nu a atins pragul de 25 de mii de semnături pentru a fi luată în considerare de președinte.
În luna următoare, consiliul academic al conservatorului a votat pentru a menține numele lui Ceaikovski până la o revizuire ulterioară, o decizie pe care ministrul ucrainean al culturii Oleksandr Tkacenko a calificat-o drept „dezamăgitoare”. „Sperăm că echipa va reveni curând asupra acestei decizii”, a scris Tkachenko.
Considerații chinezești
Fondat în 1863, Conservatorul din Kiev a fost redenumit în onoarea lui Ceaikovski de către guvernul sovietic în 1940, la timp pentru a marca cea de-a 100-a aniversare a nașterii compozitorului.
Ceaikovski se considera un compozitor rus, în ciuda rădăcinilor și a influențelor ucrainene din muzica sa, dar dezbaterea privind eliminarea numelui său din titulatura academiei s-a declanșat abia după începutul invaziei Rusiei, anul trecut.
Într-un e-mail adresat Serviciului ucrainean al RFE/RL, studenții activiști au scris că decizia de redenumire a conservatorului este împiedicată, în parte, de considerente legate de filiala sa din China.
„Pentru China, este prestigios să aibă Ceaikovski în nume, din cauza paralelelor cu Conservatorul din Moscova", au scris studenții în scrisoare. „Nu este un secret că numele lui Ceaikovski este fundamental pentru China. Chinezii îl cunosc pe Ceaikovski, dar nu-i cunosc pe Vedel, Bortnianski sau Berezovski. Dar China comunistă continentală nu va fi un partener strategic al Ucrainei în viitorul apropiat", a declarat criticul cultural ucrainean Maksim Striha într-un interviu acordat Serviciului ucrainean al RFE/RL.
„Cel mai important argument este încercarea de a ne menține poziția pe piața chineză a serviciilor educaționale. Nu știu dacă merită să facem acest lucru. Înțeleg că, din punct de vedere financiar, este un lucru foarte atractiv [pentru conservator]. Dar, dacă ne gândim la cei care mor astăzi lângă Bahmut sau Kreminna, nu știu dacă este moral", a declarat Strikha.
„Rus, în cel mai deplin sens al cuvântului”
Deși Ceaikovski a avut legături strânse cu Ucraina și a vizitat-o frecvent, el a călătorit la Kiev doar de două ori - în 1890 și 1891.
La Kiev, Ceaikovski s-a întâlnit cu compozitorul ucrainean Mikola Lisenko și s-a oferit să pună în scenă opera Taras Bulba a lui Lisenko la Teatrul Imperial din Sankt Petersburg. Însă Lisenko nu a acceptat una dintre condițiile ofertei - ca libretul să fie tradus în limba rusă. El nu și-a văzut opera jucată în timpul vieții.
Ceaikovski însuși a fost foarte mult influențat de melodiile ucrainene în opera sa. Motivele ucrainene sunt prezente în mare măsură în Simfonia nr. 2, care a fost inițial supranumită„Mica Simfonie Rusă” - o referire la termenul rusesc pentru Ucraina la acea vreme - dar care este, de asemenea, numită "simfonia ucraineană" a compozitorului.
Ceaikovski a compus, de asemenea, opera Mazepa, bazată pe poemul Poltava al lui Aleksandr Pușkin despre liderul cazacilor ucraineni Ivan Mazepa, și opera „Pantofiorii țarinei”, care are loc în Ucraina și este bazată pe o povestire de Nikolai Gogol.
"Ceaikovski nu era, cu siguranță, ucrainofob. A fost legat de Ucraina în multe feluri prin opera sa. Dar Ceaikovski nu a fost nici un mare ucrainofil. Opera Mazepa este scrisă pe un libret de Pușkin, iar acest libret este, ca să spunem așa, imperialist", a declarat Striha pentru Serviciul ucrainean al RFE/RL.
Dar, în ciuda legăturilor sale familiale cu Ucraina și a timpului semnificativ petrecut acolo în timpul vieții sale, Ceaikovski nu se considera ucrainean.
„Sunt rus în cel mai deplin sens al cuvântului”, i-a scris el într-o scrisoare patroanei sale, Nadejda von Meck, în 1878. Într-o scrisoare adresată unei cunoștințe în 1891, compozitorul a scris: „Sunt un realist și un rus nativ”.
De altfel, și șeful Institutului Ucrainean al Memoriei Naționale (UINP), Anton Drobovici, spunea că Ceaikovski „s-a identificat în mod clar ca fiind un compozitor rus” și nu a avut nicio relație directă cu Conservatorul din Kiev.
Simbolurile Rusiei imperiale a lui Putin
Dezbaterea despre Ceaikovski declanșată în urma invaziei rusești s-a extins și dincolo de granițele Ucrainei. În martie 2022, Orchestra Filarmonicii Cardiff din Țara Galilor a renunțat la o interpretare a Uverturii 1812 de Ceaikovski, spunând că ar fi fost „nepotrivită” în urma invaziei.
„Nu are nimic de-a face cu faptul că Ceaikovski este rus. A avut mult mai mult de a face cu faptul că am decis că este nepotrivit în momentul de față, având în vedere că unele teme sunt militare și sunt însoțite de salve de tun”, a afirmat Linda Robinson, directoare a filarmonicii, pentru The Guardian, în urma deciziei.
Mai multe orchestre profesioniste din Japonia au refuzat, de asemenea, să interpreteze Uvertura 1812 în urma invaziei, a relatat presa locală din această țară.
Compozitoarea ucraineană Oksana Liniv, care a dirijat o parte operele lui Ceaikovski în Occident după invazia Rusiei în Ucraina, a scris pe Facebook: „Prieteni, Ceaikovski este minunat, dar nu în numele principalei academii de muzică din Ucraina!”
„Fie că ne place sau nu, astăzi Ceaikovski este unul dintre simbolurile Rusiei imperiale a lui Putin”, a spus Strikha. „Eu, de exemplu, aș fi împotriva redenumirii unei anumite străzi Ceaikovski din Kiev, mai ales că sunt 6000 de străzi în oraș. Dar când o universitate de artă de top este numită astăzi după Ceaikovski, acest nume este complet nepotrivit. Avem o serie de compozitori de primă mână care merită să fie imortalizați astfel.”
