Suntem la sfârșitul celui de al doilea an pandemic, în care situația sanitară și restricțiile au confruntat societatea cu noi provocări. Totodată au scos în prim plan multe probleme, noi și vechi, cu care se confruntă sistemul de educație, de asistență socială și de sănătate. Constrângerile dictate de pandemie și-au lăsat amprenta și asupra respectării drepturilor omului. Interlocutoarea Europei Libere este directoarea Centrului de Investigații jurnalistice, Cornelia Cozonac, care este și autoarea rubricii Dreptul tău, difuzată în fiecare zi de luni la Radio Europa Liberă.
Cornelia Cozonac: „Și acest an a fost sub semnul COVID-ului și al drepturilor angajaților din sistemul medical, dar și al pacienților care au ajuns pe patul de spital. Deși au fost mai puține probleme decât în anul precedent, totuși anul 2021 a continuat să fie unul dificil pentru întreg sistemul medical, pentru că numărul mare de îmbolnăviri de COVID și al pacienților care au ajuns în spital a pus presiune pe întreg sistemul medical. Deși vaccinarea a scăzut, într-un fel, presiunea foarte mare pe sistemul medical, totuși medicii și în acest an au lucrat destul de greu. Eu am trecut prin COVID și am văzut tineri medici extenuați de volumul mare de muncă pe care îl făceau în secția COVID.
La rubrica „Dreptul tău” am abordat pe larg aspecte legate de accesul cetățenilor la serviciile medicale, dar și legate de drepturile angajaților din mai multe sectoare, care în situația pandemică s-au acutizat, pandemia a schimbat regulile și la locul de muncă.”
În fiecare luni, un nou episod: „Dreptul tău” cu Cornelia Cozonac
Europa Liberă: Angajatorii au trebuit și ei să se adapteze restricțiilor. Le-a reușit acest lucru, inclusiv să creeze condiții adecvate de muncă?
Cornelia Cozonac: „Pandemia a pus managerii în situația să creeze noi condiții de muncă, specifice muncii în situație de pandemie. Nu cred că mulți au reușit să facă față cerințelor, pentru că situația s-a schimbat de la o zi la alta, dintr-o perioadă în alta, unii angajați au fost nevoiți să lucreze de acasă, alții în condițiile în care copiii lor nu mergeau la școală la fel au fost nevoiți să lucreze de acasă, ca să facă față și cerințelor legate de studiile copiilor pe care le făceau la domiciliu.
A fost destul de dificil pentru multe familii, mai ales pentru familiile cu mai mulți copii și familiile cu resurse puține. În unele cazuri, părinții au renunțat la jobul lor, ca să facă față cerințelor școlii, învățământului de acasă.”
Europa Liberă: Și în momentul în care există mai multe constrângeri, își dau seama oamenii că anumite drepturi poate nu le sunt respectate sau că își pot cere dreptatea într-un anumit fel, pot obține o îmbunătățire a condițiilor de lucru, de studiu?
Cornelia Cozonac: „Anul acesta care a trecut sub semnul pandemiei a scos noi provocări și în relațiile de muncă, și în ce privește drepturile angajaților și în multe cazuri oamenii nu știau că au anumite drepturi chiar și atunci când lucrează de la domiciliu sau în anumite condiții improprii sau altele decât erau până acum.
Și am avut cazuri în care oamenii reclamau anumite încălcări ale drepturilor omului, și nu știau unde să se adreseze.
Chiar și Inspecția Muncii reclama anumite probleme legate și de legislație, că încă nu poate interveni cu controale inopinate la agenții economici, ca să verifice condițiile în care lucrează angajații și în condițiile de pandemie mulți agenți economici chemau oamenii la lucru, dar nu le asigurau condiții adecvate de muncă, nici distanța fizică în multe cazuri nu se respecta sau dacă cineva acuza anumite dureri sau avea simptome ale răcelii, de exemplu, cunosc cazuri în care oamenii mergeau la lucru și continuau să-și facă munca, pentru că angajatorii voiau să ajungă la volumul de lucru pe care îl aveau anterior.”
Europa Liberă: Mai multe studii au arătat pe parcursul anului că pandemia a creat un mediu propice pentru multe probleme, dar care au fost cei mai expuși cetățeni?
Cornelia Cozonac: „La întreprinderile unde e un număr mare de angajați au existat probleme, pentru că dacă anterior nu era problema distanței dintre persoane acum ea a fost una evidentă.
În structurile medicale la fel această problemă a fost una acută, de asemenea, cadrele didactice din școli au fost puse în situații dificile, pentru că trebuiau să facă față unor cerințe noi de a lucra cu elevii de la distanță sau de a folosi tehnici moderne care pentru unele cadre didactice nu erau chiar atât de accesibile sau obișnuite până acum.
Primul an al pandemiei: 2020 - un documentar „Pur și Simplu”:
Pandemia a scos în evidență și probleme legate de violența în familie, pentru că unele persoane au pierdut locul de muncă și au trebuit să stea acasă, altele au fost nevoite să stea acasă, pentru că copiii lor învățau de la distanță și atunci, așa cel puțin spun reprezentanții unor organizații neguvernamentale, a crescut numărul de cazuri de violență în familie, în multe cazuri ele nici nu prea au fost comunicate autorităților și în multe cazuri și copiii au fost nevoiți să stea într-un mediu vulnerabil, violent din familie, unde cineva dintre părinți aplica violența. S-a acutizat și fenomenul violenței online, mai mulți copii și chiar experți vorbeau despre numărul crescut al cazurilor de bullying.”
Europa Liberă: Am văzut o inițiativă legislativă în acest sens promovată pentru ca Ministerul Educației să vină cu măsuri pentru a diminua acest fenomen și de asta vreau să vă întreb: în ce măsură credeți că responsabilii din sănătate, protecție socială și alte domenii au reacționat la fenomenele generate de pandemie?
Cornelia Cozonac: „Și responsabilii din sistemul de protecție socială au trebuit să facă față unor noi provocări generate de pandemia de COVID-19. În multe localități numărul celor care au rămas singuri în case și aveau nevoie de comunicare, mai ales persoanele cu dizabilități sau persoanele bătrâne țintuite la pat și în localități numărul asistenților sociali este unul extrem de mic, ei au trebuit să facă față unui număr mare de solicitanți de asistență socială.”
Europa Liberă: Bănuiesc că sunt domenii în care nu neapărat pandemia a determinat înrăutățirea lucrurilor, ați scris în acest an și despre scheme de corupție, tortură, acces la informație.
Cornelia Cozonac: „Da, problema accesului la informație a rămas una acută chiar pentru noi, jurnaliștii, dar și pentru cetățeni, pentru că dreptul de acces la informație de interes public este unul al tuturor cetățenilor și pe parcursul anului am constatat mai multe cazuri în care noi, jurnaliștii, am avut probleme în accesarea informației de interes public. Chiar dacă s-a schimbat guvernarea, colegii mei de la Centrul de Investigații Jurnalistice vorbeau că problema există și unele autorități au devenit mai deschise, dar în cazul altora continuă să persiste acea reticență atunci când soliciți informație de interes public, mai ales informația care este oarecum sensibilă, care ține de cazuri de corupție, de gestionare a banilor publici. Colegii mei începuseră o anchetă despre cazurile în care s-au făcut presiuni asupra primarilor din diferite localități, s-au pornit dosare pe criterii mai mult politice și, încercând să documentăm această investigație, practic nu am putut să obținem informația, pentru că nici Procuratura Anticorupție și nici Procuratura Generală nu ne-au oferit informația despre cazurile în care s-au pornit dosare împotriva primarilor.”
Europa Liberă: Cei nedreptățiți au prins mai mult curaj să vorbească despre problemele lor? Care este impresia Dvs.?
Cornelia Cozonac: „Eu sper că oamenii încetul cu încetul încep să-și cunoască drepturile, pentru că se vorbește mai mult despre drepturile omului, există mai multă informație în spațiul public și de la an la an constat că mai mulți oameni își cunosc drepturile și încep să și le ceară, să le apere, să caute mai multă informație ca să cunoască despre drepturile lor.
Există schimbări în acest sens și asta se observă, că tot mai mulți cetățeni înțeleg că drepturile lor sunt importante și că autoritățile trebuie să respecte legea, am observat că și agenții economici devin mai insistenți în apărarea drepturilor lor atunci când unele autorități demarează controale abuzive.
Există mai multe cazuri în care agenții economici s-au adresat în judecată pentru a fi repuși în drepturi și pentru a penaliza autoritățile sau reprezentanții unor autorități care abuzează de atribuțiile pe care le au ei.”
Europa Liberă: Cât de mult a contat în acest sens felul în care au fost mediatizate anumite probleme, subiecte de interes public și mă refer aici la veridicitatea informației, corectitudinea mesajului care ajunge la public?
Cornelia Cozonac: „Cu cât mai multă informație este făcută publică legat de drepturile cetățenilor, cu atât mai mult văd că este interes din partea cetățenilor pentru anumite situații în care ei pot să-și apere drepturile. Am observat că atunci când publicăm anumite informații legate de anumite situații în care au fost încălcate niște drepturi sau, invers, unii cetățeni au putut să fie repuși în drepturi, vedem că după astfel de materiale mai mulți cetățeni ne contactează și ne comunică despre cazuri similare.
Deci, informația își are efectul și are impact.
Din păcate, pandemia a generat și foarte multă informație falsă, fake news-urile pe rețelele de socializare, care pun oarecum în dificultate consumatorul de media, consumatorul de informație, mai ales foarte multă informație cu privire la vaccinare sau la problemele legate de vaccinuri și asta a dus oarecum și la o neîncredere a cetățenilor sau a crescut neîncrederea și față de sistemul medical, dar și față de instituțiile media și este destul de greu să menții o imagine bună în fața consumatorilor de media atunci când există fluxul acesta mare de informație falsă. Cred că și cetățenii încetul cu încetul pot face diferența dintre o instituție media care promovează falsuri și o instituție media corectă, deși nu este ușor.”
Europa Liberă: Au fost mai multe cazuri mediatizate intens pe parcursul ultimului an, cel mai recent este al Nataliei Ursachi, mamă a cinci copii, condamnată pentru escrocherie și grațiată recent de șefa statului. În general, felul în care presa comunică despre anumite probleme, cum ar fi și aceasta, în ce măsură schimbă lucrurile?
Cornelia Cozonac: „Din păcate, în presa din Republica Moldova multe dintre cazurile legate de drepturile omului sau de justiție sunt politizate și politicienii încearcă oarecum să facă față presiunii publice și nu întotdeauna iau decizii adecvate, după părerea mea, pentru că în unele cazuri, vrând să pară buni în ochii publicului care pune presiune pe anumite cazuri, iau decizii pe care poate ar trebui să le analizeze mai bine justiția și justiția să-și spună cuvântul. Presa oarecum politizează anumite cazuri sau le face senzaționale din dorința de a obține mai multă vizualizare, vizibilitate, accesări.”
Europa Liberă: Și pe final, ce aprecieri ați da anului care s-a scurs din perspectiva respectării drepturilor omului?
Cornelia Cozonac: „Anul care se scurge din perspectiva respectării drepturilor omului cred că a fost unul greu, pentru că au fost multe probleme și au ieșit multe probleme la suprafață, și au fost multe provocări, dar asta într-un fel ne face să înțelegem anumite lucruri.
Dacă apar anumite probleme, trebuie să fie găsite soluții pentru rezolvarea lor. Deci, apariția unor probleme scoate în evidență și anumite situații de încălcare a drepturilor omului, anumite carențe care sunt în legislație și odată ce ele apar la suprafață este nevoie de soluționarea lor.
Cred că a fost un an greu din anumite puncte de vedere, că a fost sub semnul pandemiei, dar a fost și un an în care am avut și alegeri parlamentare și am văzut că cetățenii au votat pentru o schimbare masivă și mie mi se pare că acest lucru a fost unul foarte benefic, cetățenii au înțeles că votul lor are putere și poate schimba lucrurile și din acest punct de vedere cred că am avut un an destul de bun.
Faptul că s-a vorbit foarte mult despre justiție, că această tematică a fost una prioritară în presă, pe agenda politicienilor, asta a arătat nevoia de a avea o justiție corectă, pentru că într-un stat democratic, într-un stat de drept justiția este cea mai importantă.”
Vezi și: un blog de călătorie prin Kurdistan, o regiune care în ultimul timp a furnizat „muniție” pentru „războiul” R. Belarus cu UE:
