Linkuri accesibilitate

Cornelia Cozonac: „Problema este că fluxurile de bani care provin din utilizarea criptovalutei nu pot fi controlate”


Un Bitcoin pe un ecran de computer

Interviul dimineții cu directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice despre afacerea criptomonedelor.

Afacerea de producere a banilor virtuali, numiţi criptomonede sau criptovalute, legalizată acum un an în regiunea transnistreană îi are ca beneficiari principali holdingul Sheriff și un fost angajat al Ministerului de Interne din Rusia. Afacerea pare a fi croită după interesele unor investitori ruși în scopul, inclusiv, de a susţine financiar regimul secesionist. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice care au documentat cum funcţionează afacerea de producere a banilor virtuali în stânga Nistrului. detalii în interviul dimineții cu directoarea centrului, jurnalista Cornelia Cozonac.

Interviul dimineții: Cornelia Cozonac (CRJ)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:30 0:00
Link direct

Cornelia Cozonac: „Criptovaluta este una din valutele virtuale care în ultimii ani au devenit foarte populare. Ele se produc printr-un procedeu destul de complicat. Anumite scheme virtuale sunt procesate cu foarte multă energie electrică care produc aceste valute virtuale ele sunt în spaţiul virtual, dar prin ele poţi să cumperi, să plăteşti anumite chestii. În ultimii ani criptovaluta este utilizată pe larg în anumite ţări unde este recunoscută pentru că nu toate ţările au recunoscut-o. De exemplu, R. Moldova nu are deocamdată o legislaţie pentru utilizarea criptovalutei, dar vedem că acest lucru este în regiunea transnistreană. Cei din regiune având energie ieftină au creat nişte ferme de mining care produc bitcoin. În Transnistria este utilizat anume bitcoin care este o valută din totalul criptovalutelor ”

Europa Liberă: Mulţi experţi spun că această activitatea este destul de riscantă, de unde acest interes a regiunii transnistrene de a face o astfel de activitate?

Cornelia Cozonac: „În regiunea transnistreană a fost lansată anul trecut ideea producerii de criptovalută. A fost adoptată şi o lege în acest sens de producere de critovalute, în special de bitcoini. Investigația pe care au realizată la Centrul de Investigaţii Jurnalistice arată de fapt că în spatele acestei afaceri stau persoane de la Moscova, din Federaţia Rusă.

Ideea a fost lansată în spaţiul public de Igor Ceaika, feciorul procurorului general din Rusia, el a fost autorul ideii de a dezvolta ferme de mining, aceste ferme care produc această criptovalută, bitcoinii, Credem că cei de la Moscova au gândit această idee în regiunea transnistreană pentru că aici se utilizează gazul rusesc, dar care vine pe contul MoldovaGaz şi pentru că în regiunea transnistreană se produce energie electrică. Ştim că acolo funcţionează Centrala de la Cuciurgan care acum lucrează la o capacitate de 17 la sută, ei vor să o capaciteze să lucreze la un volum mai mare să producă mai multă energie electrică care să fie folosită pentru producerea de criptovalute.

Credem noi că Moscova în acest fel capacitează regimul nerecunoscutei republici transnistrene ca să funcţioneze. De pe urma producerii acestei criptovalute regiunea transnistreană va căpăta resurse financiare. Credem că în acest fel Moscova încearcă să finanțeze această republică nerecunoscută. Pe de o parte va fi gazul rusesc ce va fi utilizat la producerea energiei electrice din ea se vor face criptovalute, iar banii pentru energie vor ajunge în bugetul regiunii. Această afacere implică şi investitori străini.

Regimul de la Tiraspol cheamă investitori să vină în regiune şi să producă această criptovalută, oferă o zonă economică liberă. Au fost create vreo 7-8 ferme de mining care produc criptovalută, investitorii străini doar trebuie să vină să producă energie electrică. Problema în cazul aceste valute virtuale este că nu pot fi controlate fluxurile de bani care provin din utilizarea acestei criptovalute. Este deocamdată o afacere aproape necontrolată. Deşi nunii experţi din domeniu explică anumite avantaje, deocamdată şi pentru noi, ziariştii, toată această afacere este una nebuloasă.”

Europa Liberă: Aţi menţionat că pentru producerea acestor bani virtuali e nevoie de o cantitate semnificativă de energie electrică. Dinspre Tiraspol periodic se relatează că consumul nu ar fi atât de mare. Nu avem cum verifica acest lucru. Cert este că energia e produsă din gazele naturale venite din Rusia pentru care ştim regiunea transnistreană nu achită. Putem admite că va creşte datoria Transnistriei, considerată a fi a R. Moldova faţă de Gazprom?

Cornelia Cozonac: „Aceasta este una din problemele pe care le ridică această afacere cu criptovalută. Pentru producerea ei va fi folosit foarte mult gaz şi aşa cum Transnistria nu plăteşte pentru gazele consumate deja de ani buni tot consumul vine pe seama MoldovaGaz care este o societate pe acţiuni în care statul R. Moldova are 35,5 la sută din acţiuni. Deja datoria R. Moldova sau a MoldovaGaz faţă de Gazprom este de 7 miliarde de dolari, din care 90 la sută e a regiunii transnistrene. Această afacere va spori consumul de gaze şi respectiv va duce la creşterea datoriei R. Moldova sau a MoldovaGaz în care Moldova are cea mai mare parte din acţiuni.”

Europa Liberă: Există estimări cu cât ar putea creşte această datorie faţă de Gazprom?

Cornelia Cozonac: „În investigaţia pe care am făcut-o noi sunt nişte estimări ale administraţiei de la Tiraspol. Ei contează să obţină în timpul apropiat în jur de 15 milioane de dolari din această afacere. Expertul în energetică Sergiu Tofilat a făcut nişte calcule care arată cam câtă energie şi gaze vor fi necesare pentru producerea de criptovalută ca să se adune suma pe care contează cei din Tiraspol. Consumul va fi considerabil echivalentul a cât ar consuma mai multe oraşe a câte 200-300 de mii de gospodării.”

Europa Liberă: Ce riscuri vedeți pentru regiunea transnistreană legate de legalizarea acestui gen de activitate?

Cornelia Cozonac: „Experţii cu care am discutat spun că există mai multe riscuri. În primul rând, va creşte datoria pentru consumul de gaze. În al doilea rând, este vorba despre anumite resurse financiare care nu sunt controlabile şi nu ştim pentru ce pot fi utilizate. În SUA s-a constat că mare parte din trolli sunt plătiţi cu resurse provenite din criptovalută, ar putea fi finanţate reţelele de terorişti, producere de arme pentru alte scopuri decât cele de apărare.

În cadrul documentării acestui subiect nu am avut nişte răspunsuri foarte clare de la autorităţile R. Moldova care este atitudinea lor faţă de ceea ce se întâmplă în Transnistria. Nu am obţinut un răspuns despre cum au ajuns în regiunea transnistreană utilajele, tehnica utilizate pentru amenajarea fermelor de mining. Colegii mei au fost la una din aceste ferme şi au văzut ca ea este formată din foarte multe containere mari în care sunt un număr foarte mare de computere. Deci sunt foarte multe utilaje, tehnică care au fost aduse cumva în regiunea transnistreană. Am făcut solicitări la Serviciul Vamal despre cât utilaj pentru producerea de bitcoini a fost transportat în regiunea transnistreană. Nu ni s-a răspuns însă. Ni s-a spus că nu au date despre astfel de utilaje.”

Europa Liberă: Dar cum vă explicați această ezitare a Serviciului Vamal de a oferi aceste informaţii. Să înţelegem că este şi o implicaţie a autorităţilor moldovene în dezvoltarea acestei afaceri în stânga Nistrului?

Cornelia Cozonac: „Este una din întrebările la care am încercat noi să obţinem răspuns pentru că din ceea ce am documentat şi am văzut că este în regiunea transnistreană ne duc la ideea că există o complicitate a autorităţilor moldovene. Altfel decât prin R. Moldova nu aveau cum să ajungă toate utilajele pentru cele 7-8 ferme de mining în regiunea transnistreană. Ele au trecut prin R. Moldova pentru că ştiu că hotarul cu Ucraina este închis pentru regiunea transnistreană şi nu avea cum să ajungă acolo. Atunci când am solicitat autorităţilor această informaţie ele au încercat să evite răspunsul spunând că asemenea utilaje nu ar fi în registrele vamale.

Dacă punem cap la cap mai multe lucruri şi ceea ce s-a întâmplat în ultimul timp am găsi o anumită legătură. Igor Ceaika, feciorul

Igor Ceaika, feciorul procurorului din Federaţia Rusă, este în relaţii foarte bune cu preşedintele Igor Dodon ...

procurorului din Federaţia Rusă, este în relaţii foarte bune cu preşedintele Igor Dodon. Ei s-au întâlnit de câteva ori. Ne amintim că recent organizaţia lui Ceaika „Delovaia Rossia” a mediat cazul piloţilor moldoveni reţinuţi în Afganistan, deşi cazul trebuia mediat între state. Această organizaţie este foarte activă şi în regiunea transnistreană şi este cea care a iniţiat ideea afacerii cu criptovalută şi s-ar putea să aibă şi dividende pentru că Igor Ceaika era cel care zicea că câţiva investitori ruşi vor investi în fermele de mining din regiunea transnistreană.

Mai vedem că în ultimii doi ani la alegerile prezidențiale şi parlamentare prima dată regiunea transnistreană a participat masiv la vot şi au fost aduşi cu autobuzele ceea ce nu se întâmpla în anii anteriori. Acum vedem că problema s-a rezolvat foarte repede. Recent colegii din România au descoperit că unul din conturile bancare ale fundaţiei soţiei lui Igor Dodon figura pe pagina web a organizaţiei „Delovaia Rossia”. Există deci o legătură între președinție şi acest om de afaceri din Federația Rusă care este mentorul celor din regiunea transnsitreană. La fel recent la Moscova a fost deschisă o reprezentanţă a regiunii transnistrene ceea ce la fel ridică semne de întrebare pentru că mulţi ani la rând regimul de la Tiraspol a încercat să deschidă o astfel de reprezentanţă, dar conducerea R. Moldova se opunea.”

Europa Liberă: Ce au de câştigat investitorii din această activitate?

Cornelia Cozonac: „Pentru mine este greu să înţeleg ce ar avea de câştigat investitorii oneşti, dacă s-ar implica în afacerea din Transnistria. Este o regiune necontrolată de oficialităţile R. Moldova. Este o regiune cu risc sporit pentru orice investiţie pentru că nu ai cum ulterior să-ţi dovedești pierderile sau nu ai cum să mergi într-un proces, într-o instanţă ca să dovedeşti anumite încălcări ale drepturilor sau pierderi. Orice litigiu ar putea apărea nu ai cum să-l rezolvi în instanțe ce nu sunt recunoscute.

Nu văd de ce investitorii oneşti care vor să facă afaceri ar investi acolo. Noi am încercat să înţelegem care sunt investitorii reali în regiunea transnistreană. Ceea ce am documentat noi ne duce la

Nu văd de ce investitorii oneşti care vor să facă afaceri ar investi acolo. ...

nişte afaceri dubioase în care sunt implicaţi sau au legături liderii din regiunea transnistreană. sunt unii care au afaceri şi în Crimeea. Alt investitori este Guşan, şeful Sheriff, această companie de fapt este principalul beneficiar al acestei afaceri cu criptovalută. Alţi doi investitori sunt o companie din Germania şi alta înregistrată într-o zonă off-shore din Marea Britanie. Toate au legături cu Sheriff. Mai sunt alte câteva companii la fel de dubioase înregistrate în Federaţia Rusă. nu am găsit un investitor care are afaceri la vedere. Deci cei implicaţi în afacerea din Transnistria sunt dubioşi.”

Europa Liberă: Dar care este avantajul pentru omul de rând din Transnistria? Ce va aduce această afacere, având în vedere că criptovaluta va fi găsită doar în spațiul virtual nu va rămâne fizic în regiune?

Cornelia Cozonac: „Această valută virtuală poate fi convertită prin anumite scheme în valută reală. Dar principalele resurse care vor rămâne în regiunea transnistreană sunt plăţile pentru energia electrică consumată pentru producerea acestor bani virtuali. Investitorii sunt invitaţi să vină în regiunea transnistreană, să producă aceşti bani virtuali şi pentru asta ei procură energie şi plătesc în bugetul Transnistriei. Aceşti bani vor fi utilizaţi la consolidarea regimului şi la existența acestui regim nerecunoscut. Cea mai mare parte din bani merg de fapt la Sheriff c are este o campanie privată, dar care controlează regiunea din stânga Nistrului.”

Vezi comentarii (4)

Acest forum a fost închis
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG