Linkuri accesibilitate

Corupție marca Poliția Rutieră din Iași: pizza, costițe, ciorbă de văcuță și crispy cu sos


Serviciul Rutier din Iași a fost zguduit de dosare penale în ultimul deceniu.

Aproape toți polițiștii rutieri care au trecut pe la biroul sau serviciul rutier din Iași în ultimii 10 ani au fost fie cercetați, fie trimiși în judecată pentru fapte corupție. Un studiu realizat de DNA, DGA, Parchetul General și MAI arată că, în România, mai bine de jumătate din faptele de corupție din Poliție sunt comise de rutieri.

În 2008, polițiștii rutieri din Iași erau interceptați în timp ce se mirau cum fostul ministru Relu Fenechiu „mergea” cu peste 200 de kilometri pe oră cu mașina. Acuzațiile s-au schimbat cu timpul: săptămâna trecută, 15 polițisti au fost trimiși în judecată pentru că ar fi cerut mită pizza, crispy sau grătar de pui.

Cei 15 polițiști din Iași care au fost trimiși în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA) sunt acuzați de fapte de abuz în serviciu sau de luare de mită. 13 dintre ei lucrează sau au lucrat la biroul ori serviciul rutier din Iași, printre atribuții numărându-se identificarea și sancționarea șoferilor care încalcă normele rutiere.

Folosindu-se de aceste prerogative, susține DNA, agenții sau ofițerii de la Rutieră ar fi ajuns la o înțelegere ilicită cu reprezentanții unui restaurant din oraș – Mamma Mia – oferindu-și protecția în schimbul unor porții de mâncare.


Bunătățile se comandau aproape zilnic, prin mesaje sau telefonic, și de ele s-au înfruptat și alți polițiști rutieri din Iași – reiese din interceptările de la dosar obținute de Europa Liberă. Nu toți au fost însă trimiși în judecată, din lipsă de probe.

Cum a apărut dosarul

Dosarul în care cei 15 polițisti sunt inculpați a fost înregistrat la Tribunalul Iași pe 15 aprilie. Potrivit unor documente obținute de Europa Liberă, el a fost deschis de procurorii anticorupție din oraș în luna mai 2019.

Procurorul de caz a cerut atunci interceptarea telefoanelor polițiștilor de la Biroul Rutier pentru a afla cine cere mâncare de la restaurantul Mamma Mia și ce oferă agenții în schimbul porțiilor de mâncare.


Concluziile preliminare ale procurorilor au fost că polițiștii îi protejează pe curierii restaurantului primind în schimb de-ale gurii de la reprezentanții acestuia.

„Prevalându-se de protecţia de care dispun din partea poliţiştilor rutieri, conducătorii autoturismelor inscripţionate cu „Mamma Mia" (parcul auto al societăţii având în dotare aproximativ 100 de autoturisme cu care efectuează livrări la domiciliu) obişnuiesc să încalce regulile de circulaţie (întoarcere pe linie dublă continuă, trecere pe culoarea roşie a semaforului etc.), punând astfel în pericol siguranţa participanţilor la trafic, fără să fie sancţionaţi pentru abaterile comise”, se menţionează într-un document oficial al DNA, obţinut de Europa Liberă.

Interceptări din dosar

Un angajat de-al restaurantului a fost de acord să colaboreze cu anchetatorii, cărora le-a oferit capturi ale mai multor convorbiri pe care le-a avut cu un tânăr agent, în vârstă de 29 de ani. Același colaborator și-a înregistrat și superiorul în timp ce discutau despre mâncarea oferită polițiștilor.

Robert Nicolae Barabaș este unul dintre polițiștii care au fost trimiși în judecată săptămâna trecută. El este acuzat că, în perioada 22 iunie 2019 – 7 martie 2020, ar fi primit 25 de porţii de mâncare de la Mamma Mia, în schimbul protecţiei oferite şoferilor firmei. Printre mâncărurile primite de Barabaş se numără piept de pui Teriyaki, ciorbă de văcuţă, pizza, coaste, paste sau tochitură.

Nenumărate interceptări telefonice sunt atașate în stufosul dosar pe care DNA l-a trimis în instanță în acest caz.

Iată una dintre ele, purtată între Barabaș și un alt polițist inculpat, Lucian Landea.

Lucian Landea: Da, băietu'!
Robert Barabaș: Ia zi-mi, ce vrei să mănânci?
Lucian Landea: Ce vreau să mănânc?
Robert Barabaș: Da.
Lucian Landea: Adică? Dar unde mergem?
Robert Barabaș: Păi ce ia mânca? De la MAMMA MIA, ce vrei? Vrei pizza, vrei crispy... vrei....
Lucian Landea: Pizza, pizza!
Robert Barabaș: Vrei pizza?
Lucian Landea: Pizza, pizza... puţa.
Robert Barabaș: Bine, bine. Hai... mânca-mi-ai p...a! Pa!
Lucian Landea: Pa!

„Am comandat, dar am plătit. Nu înţeleg unde este mita, deoarece eu nu ies în stradă, nu am favorizat pe nimeni”

La finele verii anului trecut, mai mulți polițiști au fost reținuți sau plasați sub control judiciar de DNA în acest caz. Printre cei inculpați s-a numărat și managerul restaurantului Mamma Mia, Andrei Hâncu, care a fost acuzat că a condus de mai multe ori fără permis, beneficiind de protecția agenților care primeau mâncare.

Un alt inculpat din acest dosar este Gheorghiță Ciobanu, fostul șef al Biroului Rutier, între timp pensionat. Precum colegii săi, acesta a negat acuzațiile. „Am comandat, dar am plătit. Nu înţeleg unde este mita, deoarece eu nu ies în stradă, nu am favorizat pe nimeni”, a spus acesta.

O anchetă eșuată

Actualul dosar de la Poliția Rutieră nu e primul care vizează angajați ai acestei instituții de la Iași. În 2010, 54 de polițiști rutieri din oraș erau acuzați de corupție pentru că ar fi închis ochii – uneori în schimbul unor bunuri sau bani – pentru a nu sancționa șoferii care încălcau normele rutiere. Printre norocoșii conducători auto se numărau atunci politicieni, primari sau oameni de afaceri.

Presa din Iași i-a spus „Dosarul Rutiera”, cea mai amplă investigație de acest fel din istoria orașului al cărei traseu judiciar avea să se încheie abia în 2016.

Din cei 54 de polițiști vizați initial de anchetă, doar 14 au fost trimiși în judecată. Restul au primit sancțiuni administrative. Dosarul trimis în instanță s-a bazat în mare parte pe interceptări telefonice.

Iată un exemplu, o discuție între Vănel Carp și Răzvan Marciuc de pe 30 octombrie 2008 despre virezomanul Fenechiu :

Vanel Carp – Ai trecut pe lângă mine.
Razvan Ioan Marciuc – Unde erai, la Lețcani?
Vanel Carp – Ne-am intersectat, pe după bariera de aici.
Razvan Ioan Marciuc – Tu n-ai văzut ce făcea ala cu BMW-ul? Era Fenechiu la volan. Ai văzut BMW-ul?
Vanel Carp – Nu.
Razvan Ioan Marciuc – Era un BMW seria 6 si era Fenechiu la volan, care mergea cu 200 la oră. Să-mi bag p…
Vanel Carp – Și-ai oprit?
Razvan Ioan Marciuc – L-am oprit, da’ i-am dat drumu’, du-te-n…. . Ce să-i fac? (râd amandoi)
Razvan Ioan Marciuc – Da’ ce, nu trebuia să-l opresc, sau ce?
Vanel Carp – Hai, pa.
Razvan Ioan Marciuc – Pa.

În 2016, Curtea de Apel Iași a dat sentințele definitive: 6 polițiști achitați, 7 condamnați cu suspendare și unul condamnat la 7 luni de închisoare cu executare.

Singura mită confirmată judiciar de justiția română în acest dosar a fost primirea unei sticle de whiskey de către agentul Dănuț Melniciuc. Sticla de băutură, în valoare de 70 de lei, a fost confiscată prin hotărâre judecătorească.

„Marea nenorocire este că acest dosar a condus la promovarea unora şi l-a distrugerea unor vieţi omeneşti. Nu ştiu cine va răspunde pentru aceşti oameni care aveau o carieră. Cel mai important lucru este însă că, la Iaşi, justiţia ştie carte“, spunea, după condamnare, Ionel Nechita, avocat al mai multor polițiști din dosar.

Un dosar similar vizează alți doi polițiști rutieri, Cristian Nechifor și Mihai Doban. Aceștia sunt judecați într-un alt dosar, fiind acuzați că, în 2008, nu au sancționat șoferi care au încălcat normele rutiere.

În ianuarie, cei doi au fost achitați în primă instanță din lipsă de probe, însă DNA a formulat apel.

Corupția din Poliție, alte exemple

Iașul nu e singurul oraș unde investigațiile penale relevă adevărate rețele de corupție din care fac parte agenți sau ofițeri de poliție. Un caz care a zguduit Poliția Română este cel de la Suceava, acolo unde DNA a deschis trei dosare penale privind corupția de la Serviciul de Permise și Înmatriculări.

„Gruparea, structurată pe mai multe paliere, ar fi acționat în scopul obținerii de sume de bani în legătură cu fraudarea examenelor practice pentru obținerea permiselor de conducere și în legătură cu înmatricularea autoturismelor. Promovarea candidaților s-ar fi asigurat contra unor sume de bani percepute atât la examinarea teoretică, cât și la traseu”, a explicat DNA.

Mai mulți polițiști sunt arestați sau cercetați sub control judiciar în acest caz. Instructori, angajați ai unor școli de șoferi sau alte persoane fizice sunt de asemenea vizați.

Miza financiară a rețelei de la Suceava era imensă. Potrivit DNA, promovarea candidaților s-ar fi asigurat contra unor sume de bani cuprinse între 300-1500 euro la traseu, și între 3.000-6.000 euro la examinarea teoretică.

De asemenea, la înmatricularea autoturismelor, membrii grupului urgentau / facilitau / asigurau fără programare, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 200-1.000 euro, omologarea / verificarea R.A.R. precum și înmatricularea provizorie și definitivă a autoturismelor.

Șeful serviciului, Ionuț Obreja, avea zile în care încasa și până la 20.000 de euro. Protecția venea de sus: de la DIPI sau DGA, instituții care ar fi trebuit să se asigure că polițiștii nu comit fapte de corupție.

Dimensiunea corupției din sistem

Potrivit unui studiu comun realizat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Parchetul General, DGA și DNA, în perioada 2014 – 2018 au fost condamnați definitiv 462 de angajați ai MAI (nu doar polițiști). 142 de cauze au vizat fapte de corupție aflate în competența DNA.

„Cele mai multe cauze de corupție în care instanțele de judecată au dispus condamnări definitive (64%) au vizat fapte penale comise de angajați ai Poliției Române, în această structură fiind încadrat și cel mai mare număr de personal din MAI. Aceștia au reprezentat aproximativ un sfert (27%) din totalul angajaților MAI condamnați definitiv în perioada 2014-2018”, se arată în studiul publicat în 2020.

În ceea ce privește pedepsele stabilite de instanțele de judecată pentru aceste infracțiuni, principala pedeapsă a fost suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Această soluție a fost dispusă pentru 41% din condamnările definitive din perioada 2014-2018.

Infracțiunile de luare de mită, trafic de influență și abuz în serviciu se situează de departe în topul celor mai des comise de angajații MAI, se mai arată în același studiu.

47% din cazurile de luare de mită identificate au fost comise de polițiști care cercetau infracţiuni la regimul rutier, în timp ce 11% au fost comise de agenți sau ofițeri care trebuiau să le constate. Mai bine de jumătate din cazurile de corupție din sistemul de Poliție au legătură cu activitățile rutiere.

„Modul de lucru” de la Poliția Rutieră

Studiul arată că polițiștii rutieri corupți obișnuiesc că pretindă bani într-o formă disimulată, în timp ce unii dintre ei au elaborat un „mod de lucru” bine pus la punct.

„Astfel, banii primiți cu titlu de mită erau ținuți într-o agendă, separat de sumele încasate pe bază de chitanță și erau împărțiți la sfârșitul turei între lucrători. Persoanele de la care erau cerute sumele de bani săvârșiseră contravenții pentru care legea prevede și aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule”, se arată în studiu.

În același document se menționează că lucrătorii de poliție nu cereau în mod explicit bani în schimbul nesuspendării dreptului de a conduce – de pildă, ci comunicau conducătorilor auto că sumele respective sunt destinate plăţii amenzii corespunzătoare contravenţiei constatate.

„Au fost cazuri în care lucrătorii de poliţie au întocmit în fals procese-verbale de sancţionare contravenţională prin care constatau o altă situaţie de fapt decât cea reală, corespunzătoare unei alte contravenţii decât cea săvârşită în realitate, mai puţin gravă, sau numai una dintre contravenţiile constatate.”

Documentul mai arată că au fost identificate, de asemenea, cazuri în care lucrătorii de poliție, după aducerea la cunoștință a contravenției constatate și a sancțiunii corespunzătoare, solicitau conducătorilor auto să achite „un punct amendă”.

„Această solicitare, necorespunzătoare contravenției constatate, era imediat acceptată de către conducătorii auto – care aveau reprezentarea titlului înmânării sumei de bani, în condițiile în care nu li se mai aplica nicio sancțiune și nu li se elibera nicio chitanță. De altfel, parte din conducătorii auto care justificau înmânarea sumelor de bani ca reprezentând plata unei amenzi pe loc au solicitat lucrătorilor de poliție în mod explicit să nu elibereze chitanță”.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG