Au investit economiile de o viață în marea lor dorință de a avea o locuință, dar au rămas fără bani și fără case.
Sunt istoriile a sute de familii din Moldova care au alocat bani în construcții de imobile, dar întreprinderile ce au colectat cotizațiile au ajuns falimentare, datoriile lor au fost preluate de noi investitori, iar unii dintre cetățeni s-au trezit că nu mai au apartamentele pentru care au plătit ani la rând sau că nu mai pot face dovada că au achitate sume enorme de bani, de zeci de mii de euro. Oamenii au depus plângeri la procuratură, au mers în instanțe, dar, deocamdată, cei mulți nu reușesc să-și revendice drepturile.
Lucia Revenco este profesoară într-o localitate din raionul Strășeni. Ca și multe alte familii, și ea cu soțul au semnat un contract, încă în 2008, pentru a procura o locuință într-o casă ce se construia în centrul raional Strășeni. Timp de mai mulți ani au achitat aproape integral costul apartamentul lui la care sperau, dar, după falimentarea întreprinderii, s-au trezit că nu pot dovedi toate plățile și, de cinci ani, fac naveta la organele de drept și în instanțe:
„Soțul meu este plecat peste hotare. Eu sunt profesoară și salariul de profesor nu-mi permite multe, așa că soțul a mers la muncă peste hotare ca să achităm pentru apartament. De fiecare dată când venea în țară, achitam ratele. Până în 2015 am ajuns sa achităm aproape întreaga sumă. Urmăream construcția, se construia, noi o vedeam, parcă nu erau probleme. Ca în 2015 să aflăm că există probleme. A apărut conflict între doi proprietari, deja nu mai știm care este proprietarul. Casa este în insolvabilitate. Și noi a trebuit să demonstrăm că am plătit pentru apartament.
Avem procesul verbal, contractul semnat la notar, înregistrat la Cadastru, cu bonurile de plată, semnate de primul proprietar. Și iată cu toate aceste documente noi nu am fost validați. Din 2015 noi mergem din instanță în instanță, împreună cu avocatul, la procuratură,de la procuratură de la Strățeni mergem la procuratura din Chișinău, și iată suntem în anul 2021 și noi nu avem nici un răspuns”.
Plângerile la organele de drept rămân de multe ori fără răspuns
În situația Luciei Revenco au ajuns zeci de cetățeni care au investit în imobilul din orașui Strașeni și care acum se află în procese de judecată pentru a-și revenida drepturile. La fel umblă pe drumuri alte sute de cetățeni, care au investit în construcția de imobile în Chișinău și din alte localități și au fost păgubiți. Plângerile lor la organele de drept rămân de multe ori fără răspuns, iar cele care ajung să fie puse pe rol, la insistența păgubașilor sau a apărătorilor mai perseverenți, trenează de ani buni, fără să aibă o finalitate. Reprezentanți ai organelor de drept de multe ori se spală pe mâni și spun că sunt relații civile și trebuie soluționate în instanța de judecată. Mai mulți apărători ai drepturilor omului, cu care am discutat, vorbesc însă despre scheme de corupție în domeniul construcțiilor, falimentări și insolvabilități fictive, de încălcarea drepturilor celor care au investit în locuințe și că aceste cazuri trebuie să fie cercetate de organele de drept.
Iată ce ne spune avocatul Dumitru Bejenari, care apără drepturile mai multor persoane păgubite în scheme cu locuințe: „Sunt încălcate drepturi. Prin inacțiunea lor organelor de urmărirea penală în cazuri similare, în care dosarele penale stau cu anii pe rafturile organelor de drept și nu se întreprinde nimic acest fapt încurajează antreprenorrii de rea credință să abuzele de drepturile oamenilor. Pentru că ei văd că nu sunt pedepsiți. Văd că procedurile penale nu evoluează așa cum prevede legea. Procurorii trebuie să dovedească faptele ilegale, să stabilească adevărul”.
Investițiile imobiliare sunt considerate în multe state cele mai sigure tipuri de plasamente pe care le poți face. Și legile moldovenești îi asigură pe cetățenii care investesc în construcția de locuințe că investițiile lor sunt protejate, iar în caz de insolvabilitate dreptul la satisfacerea prioritară a capitalului împrumutat, a dobânzii şi a cheltuielilor aferente din contul bunului gajat se aplică în mod prioritar creditorilor, persoane fizice. Asta înseamnă că cetățenii care au investit în construcția unor imobile trebuie să fie despăgubiți în mod prioritar în cazul în care compania de construcții intră în insolvabilitate. Doar că la modul practic acest proces creează mai multe probleme investitorilor decât protecție.
Să nu accepte niciun fel de jumătăți de măsură atunci când este vorba de banii lor
L-am întrebat pe avocatul Dumitru Bejenari ce trebuie să știe cetățenii înainte de a semna un contract de investiție în construcția unei locuințe și care semnale ar trebui să-i pună în gardă, la timp, că ceva nu merge bine: „Să studieze istoricul companiei care construiește acest bloc. Să se documenteze și să vadă dacă întreprinderea are capacitatea să ducă la bun sfârșit construcția, dacă a mai construit case, dacă au fost calitative. Să discute cu alți cumpărători. Să urmărească procesul de construcție ca să se asigure că totul e în ordine. Să insiste să fie înregistrate contractele la organul cadastral teritorial. Să facă plățile doar în modul stabilit de legislația în vigoare, prin transfer, contra bonului fiscal, în casieria întreprinderii. Să nu accepte nici un fel de jumătăți de măsură atunci când este vorba de banii lor. Să nu-i dea fără o dovadă”.
Un studiu realizat de Transparency International Moldova despre riscurile investițiilor în locuințe arată că fiecare al patrulea cetățean, care și-a investit banii pentru un imobil, nu era suficient de bine informat despre prevederile contractului încheiat cu compania de construcții, iar unul din doi investitori s-a confruntat cu probleme și nu a reușit să-și revendice drepturile, chiar dacă a depus sesizări la instituțiile statului. Organizația a făcut un șir de recomandări autorităților statului pentru a îmbunătăți legislația și mecanismul de protecție a consumatorilor care investesc în construcția de locuințe, recomandări care încă mai așteaptă încă să fie puse în practică.
