De luni, 16 august, intră în vigoare noi reguli de intrare pe teritoriul R. Moldova – acum, la hotar, se vor cere teste PCR, antigen, un certificat de vaccinare sau un certificat despre trecere prin boală. Cei care nu le vor avea, riscă carantina de două săptămâni. În țară este în vigoare deja codul portocaliul de alertă, pe fundalul unei creșteri rapide a numărului de îmbolnăviri zilnice. Discutăm despre măsurile luate sau neluate de autorități, dar și despre ritmul lent de vaccinare în R. Moldova cu Inga Pasecinic, directoarea Centrului de strategii si politici de sanatate, organizație neguvernamentală implicată de două săptămâni într-o campanie de promovare a vaccinării la sate. De ce rămâne rata de vaccinare atât de joasă în R. Moldova, deși nu se duce lipsă de vaccinuri?
Inga Pasecinic: „Probabil că am ajuns la o saturație de vaccin, o situație similară a avut loc și în România, acum se întâmplă și la noi; probabil că ezitanți în a se vaccina sunt mult mai mulți la noi decât în alte țări, dar există și explicație – s-au vaccinat acei care au dorit foarte mult să o facă, chiar au așteptat.
Mai cu seamă când era un deficit de vaccin și dat fiind faptul că creierul uman este setat pe un deficit, deci când nu este, atunci e tentant, cei care au așteptat foarte mult să se vaccineze au și făcut-o.
Toate eforturile pe indeciși, opozanții vaccinării tot nu pot fi convinși
Acum, de fapt, avem de lucrat cu alte două categorii de cetățeni: 1) cei care ezită și încă nu au o părere formată, care trebuie convinși cu dovezi suplimentare, cu sfaturi, în funcție de diverși factori, abordarea trebuie să fie una individuală și 2) cei care sunt opozanți înverșunați. Și, de fapt, ceea ce recomandă toți experții, atât în domeniul comunicării, cât și în domeniul vaccinării, în cazul dat trebuie să ne concentrăm pe acea categorie care este indecisă și ar necesita unele explicații, și poate fi convinsă.
Recomandarea principală este să nu ne pierdem energia pe opozanți, antivax, deoarece le dăm o șansă în plus să se manifeste, în momentul în care le acordăm o atenție prea mare devin și ei mult mai agresivi și astfel acumulează mai mult public în jurul lor. Asta s-a întâmplat și în România, asta se întâmplă și la noi – cei care au vrut să se vaccineze s-au vaccinat, cei care ezită și sunt opozanți nu se vor vaccina, indiferent ce dovezi le aducem. Deci, munca cea mare trebuie s-o ducem, de fapt, cu cei indeciși încă.”
„Influencer”-ii satului
Europa Liberă: Dacă ne uităm la cifre și vedem că la nivelul Uniunii Europene 60-70 la sută sunt vaccinați, la nivelul Rusiei, de exemplu, 24 la sută, o țară atât de mare, iar în Republica Moldova total vaccinați avem doar 13-14%, deduc de aici că numărul ezitanților și opozanților e foarte mare. Dvs. ce estimări aveți?
Inga Pasecinic: „Deci ar fi așa: în jur de 20% vaccinați deja, 30% ezitanți și restul – opozanți. Eu vorbesc de mediul rural, de fapt, dar în mare măsură sunt ghidați atât de mituri care mișună în societate, cât și de unii lideri de opinie la nivel local, care fie s-au vaccinat, fie nu s-au vaccinat. Și atunci, cine sunt cei mai influenți într-un sat?
E primarul, preotul, doctorul și învățătorul sau profesorul/pofesorii. Deci, depinde de ei în mare măsură ce atitudine au față de vaccinare și cum influențează concetățenii sau consătenii lor. Recent am început o campanie de comunicare și de educare țintită spre mediul rural și pot să vă zic că în ultimele săptămâni am avut de aflat foarte multe de la concetățenii noștri din mediul rural. Își aduc „contribuția” și mediile de socializare, și fake news-urile, oamenii, într-adevăr, sunt foarte speriați de informațiile pe care le citesc pe rețelele de socializare, internet etc. și de aceea chiar am rămas profund surprinsă de tot ce am auzit și fiecare localitate pe care o vizitez tot încerc să o redescopăr cu ceva nou pentru mine în sens de fake-uri și de mituri, și de frustrări și de cauze în a se opune vaccinării.
De fapt, populația noastră rurală este un pic mai izolată de informații, de tot felul de servicii, în cazul de față, inclusiv medicale. De aceea ne-am pus scopul să ajungem anume la ei, în fiecare sat separat și să aducem și o notă de informație, așa cum se face și în promovarea sănătății, picătură cu picătură. Este un lucru extraordinar de greu, vreau să vă spun, dar urmează anume de această bucată foarte grea să ne ocupăm în următoarele 3-4 luni.”
Europa Liberă: V-aș ruga acum să ne povestiți un pic mai mult despre această campanie. Cât de amplă este ea, asta aș vrea, în primul rând, să știu.
Inga Pasecinic: „Campania noastră se axează pe două activități de bază, pe doi piloni și ține de interacțiunea cu profesioniștii din domeniul sănătății, educației, autoritățile publice locale țintite pe instruiri și tehnici noi în comunicare pentru vaccinare, așa îi zicem noi. Și asta ține de partea de interacțiune cu profesioniștii.
Altă parte a echipei, între timp, interacționează cu populația generală din sat. Până la momentul de față am vizitat 5 raioane, asta în două săptămâni, dar în fiecare raion am vizitat minimum 5-6 centre de sănătate, ceea ce înseamnă interacțiune cu medici, asistenți medicali și nu numai, ci și din sfera educației, șefi de grădinițe, directori de școli, primari, mai puțin, preoți.
Cu „autocarul sănătății” prin sate: luăm tensiunea, facem un vaccin
De fapt, când ne pornim într-o anumită localitate încercăm să aflăm dacă preotul este un susținător sau, dimpotrivă, un antivax și în cazul în care este un antivax, încercăm să-l abordăm individual, într-un fel.
Avem un așa-zis „autocar al sănătății” care circulă prin sate cu două spoturi audio și video prin care cetățenii sunt chemați la „autocarul sănătății”, inclusiv pentru a beneficia de anumite servicii în sănătate. Spre exemplu, în regiunile rurale, în sate este bine știut că o măsurare de tensiune este un serviciu foarte solicitat de către cetățenii din mediul rural, de aceea noi în autocarul nostru prestăm și asemenea servicii. Între timp, le mai spunem și despre vaccin și că ei sunt în stare perfectă pentru a se vaccina.
Dacă o face, mai avem și un tricou sau un chipiu, sau o geantă, mai avem și două spoturi video foarte frumoase pentru două grupuri de vârstă – tineri și vârstnici din mediul rural, sunt atât pe pagina Facebook a Ministerului Sănătății, cât și difuzate la ProTV și la alte posturi și toate-toate televiziunile locale au preluat aceste două spoturi în speranță că cât mai mulți concetățeni de-ai noștri din mediul rural vor avea posibilitatea să le vizioneze, fiindcă după spirit sunt foarte aproape de ceea ce se întâmplă acum în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Autoritățile, pe de altă parte, au introdus ceva reguli noi la intrarea în țară. Deduc de aici că asta s-ar considera a fi acum o problemă, adică virusul ar fi adus din alte țări. La restricții în plus, deocamdată, nu s-a apelat, îndrăznesc însă să vă întreb pe Dvs., după aceste câteva săptămâni de campanie, ce ați face Dvs. dacă eventual ați fi o autoritate sanitară și ar trebui să gestionați acum o problemă într-o țară slab vaccinată și plină, cum spuneați și Dvs. mai devreme, de opozanți ai vaccinării?
Inga Pasecinic: „Ne așteptăm la un al patrulea val, cu certitudine în toamnă, fiindcă vedeți și Dvs. că cifrele cresc vertiginos, ne-am bucurat de o pauză, dar acum în fiecare zi avem peste 200 de cazuri noi și, din păcate, 89-90% din cei afectați sunt anume cei nevaccinați.
Al patrulea val, va fi valul celor nevaccinați anti-Covid
Mai mult ca atât, am fost la colegii mei de la Institutul de Medicina Urgentă săptămâna trecută și am constatat că cele 4 cazuri grave, extrem de grave, intubate, anume țineau de cei nevaccinați. Deci, părerea mea e că în toamnă va fi o luptă a celor nevaccinați cu acest virus perfid.
Sunt absolut de acord cu restricțiile care au fost introduse, ba mai mult ca atât, poate pe exemplul altor țări aș merge pe condiționare, în cazul în care nu putem obliga, spre exemplu, cum a făcut Israelul, eu aș condiționa, bunăoară, accesul în Piața Centrală în baza certificatului de vaccinare, fiindcă pe exemplul altor țări, al României cu campionatele de fotbal sau la concerte mari și spectacole au acces în sală doar cei care prezintă un certificat de vaccinare sau un test PCR la 72 de ore sau antigen la 24 de ore.
Ce facem noi, moldovenii, în această perioadă a anului? Nunți, cumetrii, vizităm Piața Centrală... Poate că e cazul să introducem anumite condiționări în aceste situații? Nu știu pe cât e de posibil de a condiționa ca la o nuntă sau cumetrie să aibă acces doar cei vaccinați, dar cel puțin accesul în anumite edificii sau spații vizitate de un public larg ar trebui să fie condiționat de prezența certificatului de vaccinare.”
Europa Liberă: Mă întreb și vă întreb și pe Dvs., nu credeți că din nou în Republica Moldova se ezită cu introducerea unor restricții noi, iată, de exemplu, de genul celor pe care le pomeneați Dvs. mai sus? De ce vă întreb? Pentru că deja de câteva săptămâni e oficial constatată existența variantei Delta în Republica Moldova, în Vest varianta asta s-a răspândit vertiginos, s-a răspândit ca focul, s-ar putea spune. Nu credeți că e nevoie de acțiuni mai rapide?
„Condiționalități, pentru cei nevaccinați”
Inga Pasecinic: „Da, sunt de acord cu Dvs. că ar fi nevoie de acțiuni mai rapide, mai cu seamă că am constatat că această tulpină afectează foarte mult și copiii. Dacă celelalte tulpini cumva ne-au cruțat copiii, acum în mare măsură, spre exemplu, în Rusia sunt închise grădinițe întregi cu copii de 1-7 ani, în cazuri grave. Deci, sunt absolut pentru unele măsuri mai rapide și mai severe, fiindcă deja în ultimele zile constatăm multe cazuri de import, joi sau vineri erau 27 de cazuri de import. Și-i explicabil, deoarece anume în această perioadă concetățenii noștri plecați peste hotare vin să-și viziteze rudele și anume în această perioadă au loc un număr foarte mare de nunți, cumetrii, întâlniri între rude etc. Anume din acest motiv și spoturile noastre video le-am axat pe aceste subiecte.”
Europa Liberă: Înțeleg de la Dvs. că o nouă criză comparabilă cu ce am avut prin martie-aprilie e practic de neevitat la toamnă. Am putea să ne imaginăm ce se poate întâmpla sau cum vor arăta lucrurile din nou într-o țară cu două milioane de nevaccinați încă?
Inga Pasecinic: „Eu sper că nu vom avea ceea ce am avut în martie pe motiv că avem lucrători medicali vaccinați, și anume în cazul în care i-am protejat și nu că doar i-am protejat pe ei, dar ei nu mai pot transmite mai departe infecția, am redus drastic și numărul de cazuri. Deci, sper că nu vom avea ceea ce am avut în martie, doar că cum am zis și anterior, aceasta va fi lupta sau războiul celor nevaccinați.
Vaccinul își face totuși treaba
Ei vor fi acei afectați grav în toamnă și pe exemplul multor colegi de-ai mei din România, inclusiv din cadrul Ministerului Sănătății din România care s-au vaccinat încă în decembrie anul trecut, în februarie fiind în diverse călătorii, inclusiv în Africa de Sud, călătorii de lucru, au agățat acolo tulpina sud-africană, venind în țară, au fost obligați să se testeze și au depistat că sunt COVID-pozitivi deja cu tulpina sud-africană, dar niciunul din ei nu a făcut forma simptomatică a bolii.
Deci, aici vin cu argumentul că totuși vaccinul acesta își face treaba, ne protejează. Mă întorc din nou cu un apel către cei nevaccinați să se gândească bine, fiindcă în curând, în al patrulea val vor fi victime.”
Europa Liberă: Revenirea elevilor la școală, ce așteptări aveți în sensul acesta?
Inga Pasecinic: „Odată cu revenirea elevilor la școală, aș miza pe faptul că totuși mulți profesori sunt vaccinați, cel puțin în municipiul Chișinău, mai puțin în mediul rural, fiindcă am avut de învățat în aceste două săptămâni, inclusiv interacționând cu directorii de școli, că sunt foarte mulți ezitanți, colective întregi cărora le este frică să se vaccineze. Din cauza anumitor mituri și știri false pe care le-au auzit, avem școli întregi și colective întregi în țară care nu s-au vaccinat. Gândindu-mă la tulpina Delta, că am studiat în ultimele săptămâni datele epidemiologice și statisticile altor țări, am văzut că așa cum am zis anterior, afectează și copiii. De aceea aș atenționa și, în acest sens, cel puțin să desfășurăm o activitate mai amplă și în rândul profesorilor, de fapt, ceea ce facem noi în mediul rural, să-i convingem prin toate metodele posibile să se vaccineze, fiindcă se protejează atât pe ei, cât și elevii care vin la școală.”
