În 2025, au fost deschise primele creșe de tip familial în mai multe orașe mari – Chișinău, Bălți, Ungheni, Nisporeni, Soroca, Edineț și Cahul, dar și în suburbii ca Bubuieci sau Grătiești.
Aceste servicii au fost create cu sprijinul mai multor organizații internaționale și al Ministerului Muncii și Protecției Sociale ca o alternativă la instituțiile publice, în condițiile în care în multe localități din R. Moldova locurile în creșe și grădinițe sunt limitate.
Un singur copil și o datorie de 8.000 de lei la facturi
Ecaterina Cornițchi, în vârstă de 57 de ani, administrează creșa de tip familial „Cuibușor” din Cahul. Este de profesie logoped și psiholog și a lucrat mulți ani ca educatoare. Pentru a deschide creșa, ea și-a dat demisia de la grădiniță și a accesat un grant în valoare de 60.000 de lei, oferit sub formă de echipamente și materiale – paturi, saltele, dulapuri, mese, scări, cărucior și alte lucruri necesare.
„Ideea acestor creșe este una frumoasă și am crezut că voi face o treabă bună. Am lăsat serviciul pentru a deschide această afacere și eram convinsă că lucrurile vor merge bine, dar nu a fost așa”, spune femeia.
Cel mai mare număr de copii pe care i-a avut a fost trei, în perioada verii. „Până la sfârșitul lui noiembrie, nu am avut niciun copil. Acum vine doar unul, iar uneori lipsește și el pentru că se îmbolnăvește”, povestește administratoarea.
A amenajat creșa în casa ei. Ecaterina spune că a făcut din banii ei reparații, pentru a adapta spațiul, și a cumpărat jucării, cărți și materiale didactice. „Toată viața am fost educatoare, logoped și psiholog – știu cum să lucrez cu copiii mici, dar nu am cu cine lucra”, spune administratoarea.
Mai mult, susține femeia, a rămas și cu datorii. „Acum, pentru un singur copil, am de plătit peste 8.000 de lei pentru gaz. Tot sper că voi reuși și nu vreau să închid creșa. Probabil, părinților li se pare scump. Văd multe anunțuri că se caută bone, iar unele pensionare acceptă să stea cu copiii pentru 30 de lei pe oră, în timp ce eu cer 50 de lei”, a declarat Ecaterina Cornițchi pentru Europa Liberă.
O creșă de tip familial poate fi frecventată simultan de cel mult cinci copii, cu vârste de până la 3 ani. Pentru a deschide un astfel de serviciu, o persoană trebuie să dețină acte care confirmă calificarea de îngrijitor, fișă medicală, cazier judiciar și patentă pentru desfășurarea activității, precum și un spațiu adecvat pentru îngrijirea copiilor.
O situație asemănătoare am descoperit la creșa de tip familial „În căsuța cu povești” din Edineț, administrată de Svetlana Migălcuță. A deschis creșa acum un an, în casa părinților ei, pe care a adaptat-o pentru acest serviciu.
„Acum avem o fetiță și un băiețel de 2 și, respectiv, 3 ani, dar nu vin regulat. Mama lor lucrează în domeniul make-up-ului și îi aduce aici doar când are comenzi”, povestește Svetlana.
Ea spune că, între timp, la Edineț au fost deschise o creșă și o grădiniță publice, iar mulți părinți preferă aceste instituții pentru că sunt mai ieftine. „La noi, părinții trebuie să aducă mâncare de acasă, dar acest lucru nu le e pe plac. În plus, în creșele publice, aproximativ 60% din costuri sunt acoperite de primărie, iar părinții plătesc mai puțin”, explică administratoarea.
Svetlana spune că activitatea este în pierdere și că a vorbit despre aceste probleme la o întâlnire cu donatorii, în luna ianuarie. Administratorii creșelor au completat atunci un chestionar anonim, în care au propus mai multe soluții, printre care desfășurarea unor campanii de informare pentru părinți sau oferirea unor vouchere din partea statului.
De la neînțelegeri cu vecinii, până la reticență din partea părinților
Reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale spun că sunt la curent cu aceste dificultăți și monitorizează activitatea creșelor împreună cu partenerii de dezvoltare.
„Cu sprijinul mai multor parteneri, am testat acest tip de servicii. Persoanele interesate au primit granturi și instruiri despre cum să creeze o creșă de tip familial. Înainte de deschiderea serviciului, li s-a oferit suport logistic și informațional la toate etapele”, a declarat Europei Libere șefa Serviciului politici demografice din cadrul ministerului, Aliona Crețu.
Funcționara explică, totodată, că aceste creșe sunt considerate o mică activitate antreprenorială, nu un serviciu public, iar după perioada de testare, administratorii trebuie să asigure singuri continuitatea activității și promovarea serviciilor.
După primul an de funcționare a creșelor, ministerul a realizat o analiză pentru a identifica principalele probleme – legislative, economice și organizatorice. Printre acestea se numără costurile mari pentru deschiderea și menținerea serviciului, care duc și la tarife mai ridicate pentru părinți.
„Legislația prevede că venitul anual din această activitate nu trebuie să depășească 300.000 de lei, dar ministerul nu poate interveni direct pentru a stabili prețurile serviciilor”, spune Aliona Crețu.
Unele persoane care au vrut să ofere astfel de servicii acasă s-au confruntat și cu neînțelegeri în familie sau cu vecinii. Ulterior, legislația a fost modificată pentru a permite funcționarea creșelor de tip familial și în spații închiriate. De asemenea, activitatea în bază de patentă oferă o protecție socială mai redusă, deoarece nu include automat asigurarea socială și cea medicală.
„O altă problemă este nivelul mai scăzut de încredere al unor părinți față de acest tip de serviciu, care este încă nou pentru Republica Moldova”, mai spune reprezentanta ministerului.
Autoritățile au început procesul de revizuire a legislației pentru a oferi o protecție mai mare îngrijitorilor și pentru a stimula dezvoltarea acestui serviciu. Printre opțiunile analizate este trecerea la o altă formă de activitate economică, cum ar fi cea independentă (freelancing).
Începând cu anul 2022, autoritățile din R. Moldova au introdus mai multe servicii alternative de îngrijire a copiilor mici, inclusiv creșe de tip familial și servicii de îngrijire organizate de angajator la locul de muncă, pentru a oferi părinților mai multe opțiuni și pentru a facilita revenirea lor pe piața muncii.
În total, în R. Moldova activează circa 1.500 de grădinițe publice. Un studiu realizat în 2024 arată că cele din Chișinău sunt supraaglomerate, în timp ce în unele raioane nu sunt utilizate nici la jumătate din capacitățile lor.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
