În dimineața zilei de 24 februarie, armata rusă a atacat Ucraina la ordinul președintelui rus Vladimir Putin. Liderul de la Kiev Volodimir Zelenski a spus că Ucraina a suferit „pierderi grele”, a decretat legea marțială și a făcut apel la oameni să doneze sânge și să apere țara. Într-un interviu cu Europa Liberă Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României susţine că vor urma sancţiuni dure împotriva Rusiei, de natură economică, din partea Occidentului.
Europa Liberă: Vorbim despre războiul din Ucraina și consecințele acestui război. Kremlinul a decis să atace Ucraina, iar tirurile de rachete și bombardamente s-au auzit și la Chișinău. Mai poate fi vorba de o situație care să se mențină sub control?
Cristian Diaconescu: „Este greu de făcut o predicție în acest moment, sigur că speranțele sunt în sensul pe care Dvs. l-ați menționat, ca situația să fie reașezată sub control. În acest moment, dezescaladarea încercată prin dialog, negociere, convorbiri bilaterale la cel mai înalt nivel a fost înlocuită cu escaladarea de natură militară. Ce pot să spun este că pe regulile internaționale în acest moment diplomația tace; câtă vreme armele vorbesc, diplomația nu mai are niciun rol. Deci din această perspectivă trebuie găsită o soluție de oprire a acestui tip de presiune militară, pentru ca să putem spera ca la masa negocierilor să se obțină ceva.”
Europa Liberă: Dar, cel mai probabil, Vladimir Putin vrea o victorie? Pe de altă parte, și Kievul prin vocea președintelui Zelenski spune că nu s-ar împăca cu statutul de perdant. Iată, dacă se merge și mai departe că ambii vor să devină victorioși, până unde se poate ajunge?
Cristian Diaconescu: „Până la o soluție de compromis...”
Europa Liberă: Și care ar fi soluția de compromis?
Cristian Diaconescu: „E clar că nimeni nu poate fi considerat victorios până la capăt într-o astfel de situație. În acest moment, Federația Rusă are împotriva sa toată comunitatea internațională, deci nu există vreun stat care să cauționeze această decizie privind intervenția militară în Ucraina. Chiar dacă dl președinte Putin a spus că nu va fi o dislocare militară pe teren, este o nuanță, dar bombardamentele continuă, iar țintele care vizează infrastructura zonei militare, unități militare, zonei de frontieră, interdicțiile, închiderea practic a Ucrainei – toate argumentează o agresiune. Și agresiunea nu poate fi sprijinită de nimeni și nu poate fi considerată un precedent pentru a se genera o înțelegere la masa negocierilor. Deci, dl Vladimir Putin și Federația Rusă trebuie să oprească această agresiune, după care putem gândi perspectivele unei soluții de compromis. Sigur că în acest moment și solidaritatea occidentală este testată, și modul în care statele membre NATO și UE vor reacționa după cum apar și public, dar am și eu o serie de semnale, pe măsură ce politica Federației Ruse a devenit mai asertivă, aducând și componenta militară, pe cale de consecință și occidentalii au devenit tot mai solidari. Deci, speranțele unor linii de divizare înăuntrul domeniului european și euroatlantic sunt nule în acest moment.”
Europa Liberă: Se vorbește despre sancțiunile pe care Occidentul le poate impune Federației Ruse, deja s-au și anunțat aceste sancțiuni care ar putea să fie. Credeți că îl sperie acest lucru pe Vladimir Putin? Și el o să spună că ridică prețul pentru exportul gazelor...
Cristian Diaconescu: „Nu este chiar atât de simplu, „ridic prețul pentru exportul gazelor”, pentru că, dacă ar fi să ne luăm după ce spunea dl Medvedev, întrebarea ar fi: cine cumpără la două mii de euro în lume gazul? Pentru că – nu-i așa? – pentru a genera o presiune trebuie să reușești și să închei un acord comercial. În al doilea rând, sancțiunile vor viza operațiunile financiare, blocarea datoriei suverane a Federației Ruse, adică nu pot să mai emită titluri de stat care să poată fi cumpărate pe piețe. Deci, datoria Federației Ruse, care este una imensă, va fi scadentă imediat, începând de astăzi. Aceste sancțiuni se adresează direct nu numai conducerii Federației Ruse, ci și cetățenilor ruși. Or, din acest punct de vedere cred că situația poate deveni foarte complicată.”
Europa Liberă: Deja rubla a căzut la cel mai mic nivel, s-a depreciat foarte mult moneda națională a Rusiei.
Cristian Diaconescu: „Și acest lucru s-a întâmplat înainte de adoptarea formală a sancțiunilor, pentru că atât europenii, cât și cei din Grupul celor 7 state cele mai industrializate vor transmite care sunt blocajele ce vor privi relațiile comerciale și de schimb cu Federația Rusă.”
Europa Liberă: Oamenii sunt tot mai îngrijorați de acest conflict care are loc nu departe de granițele Republicii Moldova, dar și ale României. Situația de astăzi schimbă lumea? Cum poate schimba lumea acest război din inima Europei?
Cristian Diaconescu: „Nu, nu va schimba lumea situația de astăzi, dar în orice caz întreaga comunitate internațională va trece printr-un test și, din acest punct de vedere, în mod evident este de văzut în ce măsură acest test va fi trecut în mod corespunzător și de Federația Rusă, și de comunitatea euroatlantică. Este un test de stres și, totodată, este o formă de repoziționare inclusiv a sferelor de influență.”
Europa Liberă: Și va reuși Kremlinul să-și refacă sfera de influență?
Cristian Diaconescu: „Nu! Folosind aceste mijloace explicit militare, nu, nu are nicio șansă.”
Europa Liberă: Purtătorul de cuvânt de la Kremlin a repetat cele spuse de președintele rus Vladimir Putin, și anume că obiectivul invadării Ucrainei de către forțele ruse este „demilitarizarea și denazificarea Ucrainei”. Vladimir Putin a reiterat că „guvernul ucrainean este un regim neonazist, în căutarea unei arme atomice”. Obiectivul lui Vladimir Putin este răsturnarea regimului politic de la Kiev, operațiunile militare sunt concepute, cel mai probabil, în vederea atingerii acestui obiectiv. Va putea el să înlocuiască guvernarea prooccidentală de la Kiev cu una prorusă?
Cristian Diaconescu: „Folosind aceste mijloace, nu cred că este posibil și în orice caz eludarea discuției la masa negocierii nu poate și nu are cum să permită Federației Ruse o formă de desființare practic a Ucrainei. Ceea ce ați menționat Dvs., ca și adagii de manipulare și de dezinformare sunt de fapt teme care se adresează societății ruse, pentru că denazificarea aduce aminte Rusiei de momente dramatice din trecut și asocierea Ucrainei astăzi cu astfel de concepte evident că ar fi menită să genereze un anume tip de impact în opinia publică. Deci, situația este din acest punct de vedere extrem-extrem de complicată.”
Europa Liberă: Ar putea, ar trebui să reacționeze cumva și poporul rus sau deocamdată e în așteptare să vadă până unde se va merge?
Cristian Diaconescu: „Poporul rus evident că are în acest moment responsabilitatea alături de conducătorii săi pe care i-a ales și i-a îndrituit să ia decizii în numele său. Evident că, după părerea mea, poporul rus nu dorește o proiecție prin violență. Sunt foarte mulți ruși care în lumea largă sunt prezenți, bineveniți, au acces nu numai la piețele economice, și aici mă refer la oligarhi și la zona de știință, la zona de cercetare, la zona de cooperare a poporului rus și Rusia în general au un cuvânt de spus, unul pozitiv, în multe domenii și pe multe zone importante pentru ceea ce înseamnă o lume modernă. În condițiile însă în care cauționează astfel de situații, evident că vor apărea reticențe în a-ți mai găsi parteneri în lumea științei, în lumea modei, în lumea financiară sau a relațiilor economice și comerciale.”
Europa Liberă: Dar cât ar putea să mai reziste Ucraina, țara și poporul acestei invazii?
Cristian Diaconescu: „Ucraina sigur că, în acest moment, la rândul său este supusă unei presiuni foarte puternice. Până la urmă, faptul că este angajată într-un conflict militar în mod evident generează o problemă foarte serioasă. Este totuși un stat suveran, al cărui teritoriu este inalienabil și care în mod evident trebuie să-și apere identitatea națională.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, Vladimir Putin, prin vocea purtătorului său de cuvânt, a spus că ar fi gata să negocieze cu Kievul, dar sunt cel puțin trei condiții pe care Moscova astăzi le înaintează. Una dintre ele e ca Ucraina să-și păstreze neutralitatea și ca nu cumva să mai abordeze subiectul ce ține de apartenența la NATO, de solicitarea acestui statut de a deveni țară membră NATO.
Cristian Diaconescu: „Este o decizie pe care Kievul, ucrainenii trebuie s-o ia evident conform așteptărilor lor, năzuințelor lor. Îmi este foarte greu să vorbesc în numele statului ucrainean, dar în orice caz nu cred că un popor, indiferent unde s-ar afla, sub amenințarea armelor poate fi considerat că a luat o decizie deplină și suverană în conștiință de cauză.”
Europa Liberă: Dle Diaconescu, dar Dvs. în limbajul diplomatic cum ați putea să ne tălmăciți această intenție a Ucrainei de a rupe relațiile cu Moscova? Și ce se întâmplă între două țări atunci când întrerup relațiile diplomatice?
Cristian Diaconescu: „Un stat atacat militar nu poate avea altă soluție din punct de vedere diplomatic, aici este o chestiune de bun-simț. În momentul în care se întrerup relațiile diplomatice, practic nu se mai recunoaște reprezentarea nici de o parte, nici de alta, nu mai există un dialog, indiferent la ce nivel și, practic, nici unul, nici altul dintre statele respective nu se mai recunosc ca fiind entități și parteneri chiar la un nivel limitat. Întreruperea relațiilor diplomatice înseamnă tăierea legăturii între statele cu pricina.”
Europa Liberă: Până la urmă, tot la dialog ar trebui să se ajungă, pentru că forța armei e pe o perioadă pe care deocamdată nimeni nu poate să o definească – va fi o zi, câteva zile, o săptămână, dar după asta tot la negocieri trebuie să se așeze părțile?
Cristian Diaconescu: „Perfect de acord cu Dvs., contează însă de la ce bază se poate pleca. Repet, câtă vreme forța armată se exercită, nu poate exista dialog diplomatic, nu e nimic credibil din această perspectivă. Un dialog diplomatic politic care reușește să oprească violența și să genereze premise pentru un pas ulterior, da, dar un dialog diplomatic de la care cineva ar aștepta o soluție de moment care să acopere toate problemele, inclusiv violența militară, nu există așa ceva în dreptul internațional. Nu trebuie să avem așteptări acolo unde nu sunt.”
Europa Liberă: Mai există o frică, aceea de a nu fi reactivate așa-numitele conflicte înghețate - de pe teritoriul Republicii Moldova cel din Transnistria sau al Georgiei din Abhazia și Osetia de Nord. Acest lucru ar pune în pericol viața altor milioane de oameni nevinovați. Credeți că ar putea Rusia să se gândească să dezghețe conflictele înghețate?
Cristian Diaconescu: „Deocamdată, Federația Rusă va urmări reacția Occidentului. Nu pot să exclud, deși mi-aș dori, dezghețarea conflictele înghețate, dar nu cred în acest moment că Rusia se poate dispersa pe mai multe fronturi.”
Europa Liberă: Ați vorbit ceva mai devreme că se testează acum și solidaritatea. Și cât de mult vor reuși să stăpânească această unitate în Occident, pentru că de la caz la caz se mai aud și voci independente, dacă e să ne referim la Ungaria, la alți actori? Se va menține această solidaritate?
Cristian Diaconescu: „Da, sunt convins că se va menține, indiferent de elementele de parcurs, sunt convins că, din punctul de vedere al expresiei cel puțin publice a tuturor statelor membre ale NATO, această solidaritate față de această criză și față de modul în care a fost generată, da, se va menține și se va întări. Deci din această perspectivă, după părerea mea, Moscova a obținut exact contrariul la ceea ce și-a dorit.”
Europa Liberă: În Republica Moldova, șefa statului Maia Sandu a anunțat instituirea stării de urgență, lucru care nu a fost văzut cu ochi buni la Tiraspol. E nevoie de această stare de urgență?
Cristian Diaconescu: „Având în vedere proximitatea unui conflict deschis militar, după părerea mea, decizia este absolut corectă.”
Europa Liberă: Ar mai trebui autoritățile să mai întreprindă și alte acțiuni? Vă pun această întrebare, pentru că există și opoziția. Opoziția din Republica Moldova, cea parlamentară e considerată opoziție cu viziuni proruse. Iată, cum se împacă spiritele într-un stat precum Republica Moldova, având și acest statut de neutralitate?
Cristian Diaconescu: „Dacă ar fi să mă întrebați sub aspectul acestei discuții, aș sugera cu toată deferența opoziției proruse să mai aibă puțintică răbdare, să nu se grăbească să se arunce într-un proiect a cărui finalitate nu cred că o înțeleg prea mulți în acest moment.”
Europa Liberă: Ați vrea să ne deschideți parantezele?
Cristian Diaconescu: „Ar fi speculativ din partea mea. Ce pot să spun este că s-ar putea ca la un moment dat, asociindu-te unui proiect pe care nu-l cunoști până la capăt, să rămâi în coada listei, cum se spune. Deci nu m-aș grăbi să mă situez de o parte sau de alta din punctul de vedere al opoziției, repet, al modalității în care dânșii percep această situație, iar decizia mai atentă, încă o dată spun, este cât se poate de corectă. În altă ordine de idei, m-aș aștepta ca și Bucureștiul să fie mult mai activ în legătură cu ce se poate și ce nu trebuie să se întâmple privind Republica Moldova.”
Europa Liberă: Ce ar trebui să întreprindă Bucureștiul ca să fie mai clară situația?
Cristian Diaconescu: „Să fie mult mai explicit în ceea ce privește solidaritatea, să fie mult mai explicit în ceea ce privește apropierea, în ceea ce privește sprijinul, nu numai în momente de liniște, ci mai ales în astfel de situații trebuie acționat, cu atât mai mult cu cât aș vrea acum să-i aud pe cei care vorbesc de faptul că suntem două popoare care de fapt reprezentăm un singur popor. Mi-aș dori să avem în România politicienii din 1918. Haideți să vorbim acum de Unire și să apărăm Republica Moldova, nu atunci când pare-se că n-am avea nimic de explicat decât n-a fi doar populiști.”
Europa Liberă: Apropo, șeful diplomației de la Chișinău Nicu Popescu a solicitat sprijin României și Uniunii Europene în primirea în Republica Moldova a refugiaților din Ucraina. E o problemă care va da bătăi de cap, pentru că la punctele de trecere a graniței deja se fac cozi?
Cristian Diaconescu: „Da, sigur că este o problemă. Într-o situație de criză de o astfel de natură, aceste preocupări, aceste dezvoltări apar fie că vrem, fie că nu vrem. Și evident că trebuie să fim pregătiți împreună, pentru că suntem state independente, suverane, dar în același timp state care suntem atașate unui sistem de valori și acest sistem de valori cuprinde și protejarea celor care fug din calea războiului.”
Europa Liberă: Această invazie rusă în Ucraina e o amenințare doar la adresa securității Ucrainei, pentru că aud tot mai multe voci care spun că ar fi o amenințare la securitatea euroatlantică?
Cristian Diaconescu: „Da, este o amenințare la securitatea euroatlantică. De fapt, Federația Rusă a explicat cât se poate de clar acest lucru, și-ar dori un sistem Yalta 2, o reîmpărțire a sferelor de influență, inclusiv prin retragerea Alianței Nord-Atlantice pe aliniamentul din 1997 și asumarea unor obligațiuni negative de a nu se extinde spre Est. Ambele cereri au fost respinse de la bun început, deci nu s-a pus niciun moment problema că așa ceva poate fi acceptat.”
Europa Liberă: Și care scenarii vi se par mai plauzibile să se întâmple în următorul timp?
Va urma replica occidentală, una într-adevăr economică, nu militară
Cristian Diaconescu: „Dacă mi-ați fi pus această întrebare mâine, cred că aș fi putut să vă dau un răspuns ceva mai aplicat. În orice caz, va urma replica occidentală, una într-adevăr economică, nu militară, dar cu un potențial extrem, extrem de serios de a genera o problemă foarte mare pentru Federația Rusă. După acest moment putem să discutăm.”
Europa Liberă: S-a anunțat anterior despre o discuție Putin – Biden. Mai rămâne la ordinea zilei?
Cristian Diaconescu: „Nu, nu cred că în acest moment. Repet, cât timp execută acțiuni militare, nu poate exista dialog politic...”
Europa Liberă: Dar a eșuat diplomația, când e vorba de soluționarea acestei crize?
Cristian Diaconescu: „Nu, diplomația nu are cum să eșueze. Atunci când se trage, nu poate fi avut în vedere dialogul și semnalul că nu s-a ajuns la un consens la masa negocierii este o formulă de etapă și evident că situația va fi dezvoltată în continuare tot prin dialog. Nu cred că din punct de vedere militar această problemă a crizei ucrainene va fi dezvoltată foarte serios.”
