Kievul neagă că ar furniza Coreei de Nord motoare de rachetă
New York Times afirmă că fotografiile ce surprind vizita liderului nord-coreean, Kim Jong-Un, la o uzină de motoare de rachete ar permite concluzia că acestea provin din Ucraina. Ar fi vorba, aparent, de tehnologie asociată unei uzine de rachete din regiunea ucraineană Dnipro.
În timpul Războiului Rece, în această uzină se fabricau rachete SS-18. Rusia a anulat contracte cu Uzina Iuzhmaş după înlăturarea de la putere a fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici.
Kievul a negat, însă, respingând informaţiile publicate în cotidianul american The New York Times.
"Ucraina nu a vândut niciodată rachete sau alt tip de tehnologie balistică în Coreea de Nord", a declarat Oleksandr Turcinov, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate şi Apărare.
Coreea de Nord a reușit în doi ani să obțină un nou tip de rachetă cu rază medie, Hwasong-12, precum și Hwasong-14, o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) testată cu succes de două ori în ultimele săptămâni.
"Probabil că aceste motoare provin din Ucraina, probabil în mod ilegal", subliniază specialistul think tank-ului, Michael Elleman, într-un interviu pentru New York Times.
"Întrebarea este cât de multe au și dacă ucrainenii i-au ajutat (pe nord-coreeni). Sunt foarte preocupat", a adăugat el.
"Nicio altă țară nu a făcut trecerea de la o capacitate cu rază medie de acțiune la o ICBM într-un timp atât de scurt", insistă Elleman în studiul sau.
Pentru el, răspunsul este simplu: "Coreea de Nord și-a procurat un motor cu combustibil lichid de înaltă performanță de la o sursă din străinătate".
Într-o lungă demonstrație foarte detaliată, acest specialist în rachete ajunge la concluzia că tipul de motor utilizat de Fenian nu ar fi putut fi modificat decât în fabricile grupului rus Energomaș și ale companiei ucrainene KB Iujnoie.
Elleman subliniază totuși că dispozitivele ar fi putut fi obținute de pe piața neagră fără știrea guvernului, prin legăturile stabilite cu mult timp în urmă de nord-coreeni în fosta Uniune Sovietică.
NATO e îngrijorat de cele mai mari manevre militare ale Rusiei din ultimii 30 ani
Luna septembrie riscă să fie tensionată pentru țările din NATO aflate în apropierea Rusiei, sau care au graniță cu Rusia. Vreme de o săptămână, Putin va conduce cele mai mari manevre militare care au avut loc în Europa de la încheierea războiului rece încoace.
E vorba de manevrele numite Zapad (Occident) care au loc la fiecare patru ani încă din vremea Uniunii Sovietice. Scopul a fost întotdeauna încercarea noilor arme și a noilor strategii. De data aceasta, Zapad 2017 va mobiles pets 100.000 de militari ruși. Manevrele se vor extinde peste întregul district militar de vest al Rusiei, dar și în Bielorusia și la granița cu Ucraina.
Bielorusia are o graniță comună cu trei țări NATO, iar câteva contingente militare vor sosi deja săptămâna viitoare. Restul vor veni peste două săptămâni, inclusiv principala unitate de tancuri a Rusiei, care s-a distins în al Doilea Război Mondial și care a existat într-o continuitate totală de atunci.
Nu este prima oară că NATO e îngrijorat de manevrele Zapad. Câteva din cele precedente s-au derulat deja la limita provocării. În 2009, manevrele au simulat un atac nuclear asupra Varșoviei. Anula acesta, însă, ele vor avea loc pentru prima oară de la ocuparea unor părți din Ucraina în 2014. Ele vor avea loc pe fundalul celor mai mari tensiuni dintre Rusia si Occident (Zapad în rusă) din ultimii 30 de ani.
SUA vor să înarmeze Ucraina pentru a combate în Donbas
Administrația SUA a decis să înarmeze Ucraina, în special cu rachete anti-tanc de tip Javelin, pentru a ajuta forțele Kievului să lupte cu succes împotriva separatiștilor din Donbas sprijiniți de Rusia.
După ce Congresul SUA și-a dat acordul, mai este nevoie doar de aprobarea formală a președintelui Donald Trump.
Trimisul special al lui Trump în Ucraina, Kurt Volker, va vizita de altfel foarte curând Moscova pentru a prezenta detaliile inițiativei.
E vorba de armament defensiv, însă care ar fi foarte eficace împotriva tancurilor rusești.
O majoritate uriașă a Congresului american și-a dat acordul, deși o minoritate, din ambele partide, s-a opus afkrmând că asta va duce la escaladarea conflictului.
Pentagonul, echivalentului ministerului apărării în SUA, a sprijinit însă planul, ca și Departamentul de Stat, echivalentul ministerului de externe.
Măsura vine după ce Putin a ordonat expulzarea din Rusia a mai bine de jumătate din personalul diplomatic american.
Nu este încă limpede dacă Ucraina va primi și sisteme de apărare anti-aeriană. Fostul președinte Barack Obama refuzase să aprobe inițiative similare, temându-se că asta ar putea duce la uciderea unor militari ruși și atunci într-adevăr lao escaladare directă a conflictului, care e dublat de prezența simultană a forțelor americane și ruse în Siria.
Până acum, întreaga strategie americană a căut să evite orice eventualitate a unui conflict militar direct cu Rusia. De altfel, în vremea președinției lui Obama, Donald Trump a exclus în mod explicit o asemenea eventualitate a înarmării UCrainei de către SUA.
Nu există încă o dată precisă pentru o asemenea decizie finală, iar diplomați și experți americani și ruși încă se vor mai întâlni săptămâna viitoare pentru a discuta o ipotetică soluționare a conflictului armat din estul Ucrainei care durează deja de mai bine de trei ani și care a făcut peste 10.000 de morți.
Este o evoluție care contravine cu totul atitudinii împăciuitoriste a lui Trump în timpul campaniei sale electorale, când a dat de înțeles că ar putea recunoaște anexarea Crimeei și că dorește relații de prietenie cu Rusia lui Putin. Temerile erau mari atunci că Trump ar putea împinge spre o slăbire a importanței Alianței Nord Atlantice - NATO, pe care o numise “învechită”, sau “depășită” (obsolete).
Kurt Volker, trimisul american, este de altfel un fost ambasador SUA la NATO, iar recent el a vizitat principalele țări europene din Alianță pentru a pregăti terenul în vederea unei asemenea înarmări a UCrainei de către SUA.
Până acum, principalele țări europene din NATO, Franța și Germania, au conduse negocierile cu Rusia și Ucraina, în cadrul așa-numitelor acorduri de la Minsk, din 2015, însă noua administrație americană a decis, spre deosebire de cea a lui Obama, să preia inițiativa.
Putin îl numește pe Schroeder în consiliul de administrație al Rosneft
Putin l-a numit pe fostul cancelar german Gerhard Schroeder în consiliul de administrație al celei mai mari companii petroliere ruse, Rosneft, în calitate de director independent, potrivit unui decret guvernamental publicat vineri seară.
Cancelar între anii 1998 și 2005, Schroeder este în prezent președintele comitetului de acționari al Nord Stream AG, un consorțiu condus de Gazprom pentru construirea unei conducte pentru transportul de gaz natural rusesc prin Marea Baltică.
Rosneft, companie la care statul rus deține pachetul majoritar de acțiuni, se află sub incidența sancțiunilor occidentale impuse ca urmare a rolului Rusiei în criza din Ucraina.
Schroeder, care spune despre președintele rus Vladimir Putin că-i este prieten, a criticat încercările de a impune sancțiuni Rusiei, comentează Reuters.
Guvernul rus intenționează să crească de la 9 la 11 numărul directorilor din consiliul de administrație al Rosneft.