Întâlnire Tillerson-Lavrov fără declarații de presă
Secretarul de stat american Rex Tillerson și omologul său rus Serghei Lavrov s-au întâlnit duminică seara la New York, înaintea începerii reuniunii Adunării Generale a ONU, în contextul în care relațiile dintre Washington și Moscova sunt la cel mai scăzut nivel.
Întâlnirea dintre cei doi miniștri de externe, la sediul Misiunii Rusiei de pe lângă ONU, a avut loc în absența presei, iar în finalul convorbirilor aceștia nu au făcut declarații de presă.
Serghei Lavrov și Rex Tillerson conveniseră să se întâlnească în cadrul unei convorbiri telefonice la sfârșitul lunii august, pe fondul unei noi etape a războiului sancțiunilor dintre Rusia și Statele Unite: Washingtonul tocmai ordonase închiderea unui consulat rus în numele "parității", după reducerea drastică a prezenței diplomatice proprii pe teritoriul Federației Ruse, la decizia Moscovei.
De atunci, președintele rus Vladimir Putin a amenințat că va diminua în continuare personalul diplomatic american în Rusia.
Cu toate că venirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie lăsa să se prefigureze o îmbunătățire a relațiilor dintre cele două mari puteri, acestea nu au încetat să se deterioreze pe fondul acuzațiilor privind un presupus amestec al Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016, dar și al suspiciunilor privind o posibilă complicitate între echipa de campanie a miliardarului american și Moscova.
Președintele rus Vladimir Putin nu va fi prezent la actuala reuniune a Adunării Generale a ONU, unde Donald Trump în schimb își va face prima apariție în calitate de președinte și va pronunța marți un discurs extrem de așteptat.
SUA și Ucraina resping propunerea Rusiei privind o misiune ONU în Donbas
SUA și Ucraina au refuzat să participe în continuare la elaborarea textului proiectului de rezoluție inițiat de Rusia, privind desfășurarea „căștilor albastre” ONU în Donbas, a declarat reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia.
Rusia vrea ca misiunea ONU să fie echipata cu arme de calibru mic, destinate exclusiv pentru a asigura securitatea grupurilor de observare a OSCE, implicate în monitorizarea respectarii armistitiului pe linia de contact între teritoriul aflat sub controlul forțelor armate ale Ucrainei și zonele din regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina controlate de separatiști.
De asemenea, proiectul de rezolutie cerea Secretarului General al ONU „să înceapă fără întârziere lucrările pregătitoare“ iar actualilor membri ai Consiliului de Securitate al ONU sa examineze și aproba „recomandări detaliate privind numărul și componența misiunii ONU și alte aspecte ale mandatului său“.
La începutul lunii septembrie, președintele rus Vladimir Putin a declarat că este de acord să desfășoare misiunea ONU de menținere a păcii in Donbas, dar numai pe linia de demarcație. mai tarziu, după o conversație cu cancelarul german Angela Merkel, Putin și-a dat acceptul si pentru desfășurarea misiunii inarmate a ONU și în afara liniei de contact.
Annterior, Kievul a insistat asupra desfășurării misiunii pe întreg teritoriul ocupat, inclusiv în zonele de la granița dintre DNR/LNR și Rusia.
Kerry e sceptic în legătură cu propunerea lui Putin de a avea „căști albastre” în Donbas
Ideea trimiterii de căști albastre ONU în zona de conflict din Donbas, susținută în mod neașteptat de către Putin, în condiții de slabă încredere în partea rusă, trebuie analizată cu atenție și susținută de condiții suplimentare, a declarat fostul secretarul de stat al SUA (2013-2017), John Kerry, la cea de-a 14-a conferință anuală YES, susținuta la Kiev, potrivit Interfax-Ucraina.
„Trebuie să ne asigurăm că acest lucru nu este un fel de capcană”, a spus el.
În special, printre aceste condiții, Kerry a numit problemele de definire a frontierei, necesitatea de a pune în aplicare acordurile de la Minsk și, de asemenea, garanția că Ucraina va fi capabilă să-și determine viitorul fără limitări din partea Rusiei.
Kerry a recunoscut că în timpul șefiei sale la Departamentul de Stat a fost dezamăgit de mersul procesului de la Minsk și lipsa unei reacții adecvate la acordurile în „formatul normand.
De asemenea, el a subliniat că ceea ce s-a întâmplat în Crimeea, unde conducerea rusă a mințit grav, nu se poate ierta.
România și alte trei țări UE cer Ucrainei să asigure protecția minorităţilor
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, și omologii săi din Bulgaria, Ekaterina Zakharieva, Grecia, Nikos Kotzias, și din Ungaria, Peter Szijjarto, au transmis șefului diplomației de la Kiev, Pavlo Klimkin, secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, și Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale, Lamberto Zannier, o scrisoare comună prin care au exprimat "îngrijorarea" și "profundul regret" față de adoptarea pe 5 septembrie de Rada Supremă a proiectului de lege a Învățământului din Ucraina.
Demersul comun este jusiticat de către semnatari prin necesitatea asigurării protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi adresează un apel autorităţilor ucrainene pentru identificarea de soluţii în acest sens, în spiritul cooperării, şi cu respectarea strictă de către Ucraina a normelor şi standardelor internaţionale relevante în domeniu.
”În cadrul scrisorii se susţine necesitatea de a folosi toate instrumentele aflate la dispoziţia Consiliului Europei şi la nivelul OSCE pentru a asigura că noile dispoziţii restrictive introduse de Legea Învăţământului din Ucraina nu vor afecta protecţia adecvată a drepturilor fundamentale ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale”, informează MAE.
Ministerul precizează că situaţia cetăţenilor ucraineni aparţinând minorităţii române a fost semnalat constant părţii ucrainene în cadrul dialogului bilateral.
”Considerăm esenţială respectarea dreptului la educaţie în limba română pentru toate formele de învăţământ şi continuarea dialogului pe această temă, inclusiv în cadrul Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. România reiterează disponibilitatea de a sprijini Ucraina în procesul extins de reforme în domeniile legislativ, instituţional, economic şi de a contribui la eforturile internaţionale de sprijin, în coordonare cu partenerii noştri, pentru a veni în mod eficient în întâmpinarea nevoilor părţii ucrainene”, se arată în comunicatul Ministerului de Externe de la Bucureşti.