SUA fac cunoscute firmele rusești din domeniul apărării vizate de sancţiuni
Departamentul american de Stat a dat publicităţii o listă cu 39 de entităţi ruse din domeniul apărării cu care sunt interzise tranzacţiile "semnificative", acestea fiind vizate de sancţiunile impuse Moscovei în legătură cu anexarea Crimeei şi pentru implicarea în conflictul separatist din Ucraina, dar şi pentru presupusele ingerinţe în campania electorală din SUA.
Printre aceste societăți legate de armata și de agențiile de informații ale Rusiei se numără mari grupuri de export, precum vânzătorul de arme și vehicule militare Rosoboronexport sau fabricantul de arme Kalașnikov, a anunțat Departamentul de Stat.
Pe listă se mai află şi principalele agenţii de informaţii din Rusia - FSB, SVR, GRU, cât şi PO KSI, o firmă de IT despre care autorităţile americane cred că ar fi implicată în instruirea hackerilor ruşi.
Administraţia SUA a prezentat lista cu 25 de zile întârziere faţă de data prevăzută în legislaţie, preşedintele Donald Trump opunându-se legii, care însă a fost adoptată cu o majoritate solidă de Congres, astfel că liderul de la Casa Albă a fost nevoit să promulge actul legislativ.
Un oficial de rang înalt din cadrul Departamentului american de Stat a declarat că Administraţia SUA împărtăşeşte intenţia Congresului de a răspunde la "comportamentul dăunător al Rusiei în ceea ce priveşte criza din estul Ucrainei, atacurile cibernetice şi încălcările drepturilor omului".
Industria de armament reprezintă un domeniu major al economiei ruse şi printre clienţii acestui sector se numără nu doar ţări inamice Statelor Unite, precum Iran, Siria, dar şi ţări partenere ale Washingtonului, cum ar fi India.
Noi atacuri cibernetice în Ucraina
Numeroase atacuri cibernetice au avut loc în ultimele zile în Ucraina, afectând sistemele de transport.
Atacuri informatice au fost înregistrate la Aeroportul din Odesa şi la sistemul de metrou din Kiev, a comunicat Forţa de reacţie pentru situaţii cibernetice de urgenţă (CERT).
"Le cerem proprietarilor sistemelor de telecomunicaţii, companiilor de transport, tuturor utilizatorilor de Internet să implementeze sisteme de siguranţă mai puternice", a precizat CERT.
Ucraina a fost vizată de atacuri cibernetice masive în urmă cu câteva luni, iar Guvernul de la Kiev avertizase recent că s-ar putea produce noi incidente similare.
Rada examinează proiecte anticorupție cerute de manifestanți
Deputații ucraineni examinează mai multe proiecte de lege vizând consolidarea luptei împotriva corupției încă endemice, cerute de protestatarii instalați de mai multe zile în fața parlamentului de la Kiev.
Aceste proiecte deschid calea ridicării imunității parlamentare, denunțată de critici că "garantează impunitatea" deputaților, precum și modificării legii electorale.
Aproape o mie de demonstranți erau adunați în liniște în fața clădirii parlamentului, la chemarea mai multor mișcări reformiste, pentru a menține presiunea asupra deputaților.
Marțea trecută, o mare manifestație condusă mai ales de Mihail Saakașvili, fost președinte georgian devenit oponent al puterii ucrainene, a adunat până la 5.000 de persoane și a fost marcată de ciocniri cu poliția.
Protestatarii îl acuză pe președintele Petro Poroșenko, ales după revolta proeuropeană, așa-numita Euromaidan (după numele pieței din Kiev unde au avut loc manifestațiile din iarna 2013-2014), că nu face destul pentru a lupta împotriva corupției, pentru a nu fi demascați aliații săi, în ciuda promisiunilor sale de a lupta contra acestui flagel.
Lupta împotriva corupției elitelor a fost una dintre revendicările majore ale revoltei împotriva ex-președintelui prorus Viktor Ianukovici și rămâne una din cerințele cheie ale occidentalilor pentru a sprijini Kievul.
În ciuda creării de noi structuri, această țintă se lovește de rezistența altor instituții ale statului și niciun oficial de rang înalt nu a fost condamnat de justiție de la căderea lui Ianukovici, în ciuda unor arestări foarte mediatizate.
Președintele Poroșenko a introdus un proiect de lege pentru ridicarea imunității parlamentarilor începând din 2020, dar protestatarii cer intrarea sa în vigoare din 2018.
Consiliu NATO-Rusia pe 26 octombrie
Ambasadorii Aliantei Nord-Atlantice urmeaza sa se intalneasca saptamana viitoare, intr-o rara reuniune a Consiliului NATO-Rusia, cu omologul lor rus, a anuntat Alianta vineri, scrie News.ro, citand The Associated Press. Reuniunea este programata sa aiba loc joi, 26 octombrie, a anuntat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Stoltenberg a precizat că pe agendă se află conflictele din Ucraina și Afganistan și reguli care să asigure că nu au loc accidente sau ciocniri în cursul manevrelor militare.
Stabilirea agendei Consiliului NATO-Rusia intampina de obicei dificultati.
Unul dintre motivele reticentelor Rusiei este discutarea situatiei din Ucraina.
NATO a stationat 4.000 de oameni in tarile baltice si Polonia, raspunzand astfel ingrijorarilor de pe flancul sau de est fata de o eventuala agresiune a Rusiei. La randul sau, Moscova acuza blocul militar occidental ca se apropie de frontierele tarii.
Secretarul general al NATO a dat asigurari, pe 9 octombrie, in Parlamentul de la Bucuresti, ca Alianta nu vrea un nou Razboi Rece cu Rusia.