Guvernatorul Sevastopolului adăugat pe lista de sancţiuni a UE
Ambasadorii UE la Bruxelles l-au adăugat pe guvernatorul oraşului Sevastopol din Crimeea pe lista persoanelor vizate de sancţiuni, pe fondul unor acţiuni care au subminat sau ameninţat integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei.
Măsurile restrictive împotriva lui Dmitri Vladimirovici Ovsiannikov vizează îngheţarea activelor şi interdicţii de călătorie până la 15 martie 2018.
150 de persoane şi 38 de entităţi se află pe lista de sancţiuni a Uniunii Europene, din cauza implicării în anexarea ilegală a regiunilor Crimeea şi Sevastopol de către Rusia.
Alte măsuri ale UE aflate în vigoare ca răspuns la criza din Ucraina includ: sancţiuni economice vizând anumite sectoare ale economiei ruse, în prezent în vigoare până la 31 ianuarie 2018; măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei şi a Sevastopolului, limitate la teritoriul Crimeei şi al Sevastopolului, în prezent în vigoare până la 23 iunie 2018.
Cecenul căutat de Interpol pentru asasinarea jurnalistului Klebnikov de la Forbes arestat în Ucraina
Serviciile de securitate ucrainene au anunțat arestarea unui rus căutat de Interpol pentru uciderea în 2004 la Moscova a redactorului-șef al ediției ruse a revistei americane Forbes, americanul Paul Klebnikov.
Suspectul, originar din Cecenia, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, a fost reținut la Kiev, a anunțat Serviciul de Securitate ucrainean (SBU) într-un comunicat.
Paul Klebnikov, 41 de ani, cunoscut pentru anchetele sale jurnalistice privind privatizările controversate din anii 1990 din Rusia, a fost împușcat mortal în iulie 2004 la Moscova, provocând o vie emoție în rândul jurnaliștilor și îngrijorări privind libertatea presei în Rusia.
El lucra pentru revista Forbes de aproape 15 ani și publicase mai multe anchete privind oameni de afaceri ruși.
Potrivit SBU, suspectul a fugit din Rusia și aparținea unui grup infracțional din Ucraina care extorca bani de la antreprenori.
Putin le propune separatiștilor din Donețk și Lugansk un schimb de prizonieri cu Kievul, recunoscând ingerința
Vladimir Putin a discutat miercuri seara la telefon cu liderii separatişti proruşi din estul Ucrainei – pentru prima oară de la izbucnirea războiului – despre un posibil schimb de prizonieri cu Kievul.
Anunţată de Kremlin şi separatişti, această discuţie a fost purtată cu liderii ”republicilor” autoproclamate de rebeli Doneţk şi Lugansk -Aleksandr Zaharcenko şi, respectiv, Igor Plotniţki.
Ea a avut loc în urma cereri formulate miercuri de politicianul ucranean Viktor Medvedciuk, unul dintre reprezentanţii Kievului la negocierile cu rebelii şi totodată un apropiat al preşedintelui rus.
Medvedciuk i-a cerut lui Putin să intervină pe lângă liderii separatişti cu scopul de a face să avanseze problema unui schimb de prizonieri între rebeli şi autorităţile de la Kiev în formatul ”toţi contra toţi”.
Kremlinul a anunţat într-un comunicat că preşedintele şi şefii separatişti proruşi au discutat despre ”iniţiativa (…) lui Viktor Medvedciuk cu privire la un schimb de prizonieri între Ucraina şi republicile populare Doneţk şi Lugansk”.
Liderii separatişti ”au susţinut iniţiativa, precizând că este necesar să se facă mai mult în legătură cu această problemă cu reprezentanţii părţii ucrainene”, se arată în comunicat.
Potrivit lui Medvedciuk, Kievul este pregătit să predea 306 persoane rebelilor şi speră ca separatiştii să fie de acord să elibereze, în schimb, 74 de prizonieri, militari sau activişti pro-Kiev.
Ultimul schimb de prizonieri a avut loc în septembrie 2016, când doi susţinători ai Kievului luaţi prizonieri de rebeli au fost eliberaţi în schimbul a patru separatişti.
Ucraina se confruntă din 2014 cu un conflict armat între forţe guvernamentale şi separatişti proruşi susţinuţi, acuză Kievul şi Occidentul, de Rusia, care respinge aceste acuzaţii.
Acorduri de pace semnate la Minsk în februarie 2015 au condus la implementarea mai multor armistiţii ce au redus în mare parte violenţele, însă partea lor politică nu a fost pusă în aplicare vreodată. Beligeranţii se acuză reciproc de acest eşec.
Rusia ar trebui văzută mai degrabă ca un 'pericol potențial', decât un partener în construirea securității europene, a declarat directorul serviciului german de informații externe BND, Bruno Kahl, remarcând că amplele exerciții militare Zapad, desfășurate în septembrie de Rusia, au arătat un nivel ridicat alarmant al modernizării forțelor armate ale Moscovei.
Cu ocazia unui eveniment găzduit luni, la Munchen, de Fundația Hanns Seidel, șeful BND a subliniat că este important pentru Germania, pentru NATO și pentru Uniunea Europeană să monitorizeze îndeaproape dezvoltarea militară a Rusiei.
Exercițiile Zapad ('Occident' în limba rusă) au arătat că Rusia este 'foarte, foarte aproape' de atingerea țintei de modernizare a 70% din forțele sale armate până în anul 2020, a mai afirmat Kahl, potrivit înregistrării audio a discursului, la care Reuters a avut acces.
'Trebuie să rămânem vigilenți. Pacea în Europa nu mai este un fapt garantat', a subliniat Bruno Kahl, atenționând că obiectivul Rusiei include 'slăbirea UE, respingerea SUA și în special crearea unor disensiuni între cele două'. 'Aceasta înseamnă (că), în loc să avem un partener pentru securitatea europeană, avem în Rusia un potențial pericol', a adăugat el.
Potrivit șefului BND, președintele rus Vladimir Putin este decis să împiedice răspândirea valorilor europene spre est, spre Ucraina, care, la fel ca Georgia, nu are nicio șansă de a deveni membru al NATO atât timp cât 'viziunea lui Putin despre lume predomină la Moscova'.
Pentru securitatea Germaniei, amenințarea a crescut prin instalarea de către Rusia a unor rachete cu rază scurtă în enclava Kaliningrad, a mai arătat directorul BND.