Stoltenberg: Suedia sau Finlanda nu au dreptul de a fi apărate mai mult decât Ucraina
Prezent luni, 15 ianuarie, la conferința anuală pe teme de securitate 'Folk och försvar’ din stațiunea de schi Sälen, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a surprins audiența amintind că NATO nu are nici o obligație să apere Suedia în caz de agresiune externă.
Cu toate că din ce in ce mai mulți suedezi sunt pentru aderarea țării lor la NATO, din pricina amenințării rusești, pe plan politic dezbaterea nu a avansat în ultimii ani.
Suedia nu are o frontieră comună cu Rusia, spre deosebire de vevinele sale Finlanda și Norvegia. Secretarul general NATO Stoltenberg este norvegian, țara sa fiind membru vechi al Alianței, însă este adevărat că din punctul de vedere al legalității interne a NATO, Suedia sau Finlanda nu au dreptul de a fi apărate mai mult decât Ucraina.
NATO este gata să-și redesfășoare forțele pentru a asigura o mai bună protecție a aliaților și a instalat baze militare în țările răsăritene ale Alianței, cum sînt Polonia, România sau țările baltice.
Țările din UE care nu sînt membre in NATO sunt Suedia, Finlanda, Irlanda, Austria, Malta și Ciprul.
Suedia a anunțat recent că este in mod limpede obiectul unor intimidări ale Rusiei, care survoleaza spațiul aerian de la marginea frontierelor sale. Tot așa, s-a anunțat o creștere imnportantă a activităților spionajului rus în Suedia și Finlanda.
Carta fundamentală a NATO prevede apărarea oricărui membru amenințat, altfel zis un atac împotriva unuia din membrii NATO e considerat un atac împotriva tutror.
NATO a invocat o singură dată articolul 5, care prevede acest lucru, și anume imediat după atacurile din New York din 2001. Mai recent, Turcia a cerut ajutorul pentru protejarea frontierei sale cu Siria de atacuri din această țară.
In schimb, pentru apărarea unor țări precum Suedia sau Finlanda NATO ar trebui, cu toate că acestea sînt membre ale Uniunii Europene, NATO ar trebui să obțină un mandat din partea Națiunilor Unite.
Din punctul de vedere al legalității interne a NATO, Suedia sau Finlanda nu au dreptul de a fi apărate mai mult decât Ucraina.
Miniştrii Meleşcanu şi Pop au inaugurat o şcoală românească lângă Cernăuţi
Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a participat, astăzi, la inaugurarea unei şcoli româneşti în localitatea Iordăneşti - raionul Hliboca din regiunea Cernăuţi, Ucraina, precizând că România nu îi va uita niciodată pe cei care vorbesc şi fac parte din etnia românească.
Şcoala, în care învaţă aproximativ 200 de copii români, a fost construită de autorităţile ucrainene, investiţia ridicându-se la aproximativ 1,3 milioane de euro.
Meleşcanu a spus că România nu îi va uita pe cei care vorbesc limba română şi a precizat că va sprijini Ucraina în domeniul educaţiei.
„România nu o să îi uite niciodată pe cei care sunt vorbitori şi care fac parte din etnia românească. Tot ceea ce ne stă în putere facem pentru a vă ajuta, mai ales în cel mai important domeniu, care este domeniul educaţiei şi al şcolii”, a susţinut ministrul de Externe.
Alături de Teodor Meleşcanu, la eveniment au participat omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin, dar şi miniştrii Educaţiei din cele două România şi Ucraina, Liviu Pop şi Lilia Grinevici.
Delegaţia de la Bucureşti a vizitat şi liceul „Mihai Eminescu” cu predare în limba română din localitatea Carapciv, raionul Hliboka.
Doi din trei ruşi consideră că SUA e cel mai mare duşman
Într-un sondaj publicat miercuri de Levada Center, 66 % din respondenţi au spus că Rusia are un duşman.
"Se vorbeşte mereu la tv despre acţiuni negative îndreptate împotriva ţării noastre", a declarat Denis Volkov de la Levada Center.
68 % cred că SUA este cel mai mare duşman al Rusiei, urmat de Ucraina (29 %) şi Uniunea Europeană (14 %).
Unul din patru ruşi crede că ţara "este înconjurată de duşmani din toate părţile".
Liberali, opoziţie, China şi oligarhi au fost identificaţi drept duşmani de mai puţin de două procente dintre persoanele chestionate.
Sondajul a avut loc pe un eşantion de 1.600 de persoane din 48 de regiuni ale Rusiei în perioada 1-5 decembrie.
Noi sisteme S-400 instalate în Crimeea
Rusia este nevoită să ia măsuri pentru a asigura securitatea teritoriului său întrucât la frontiera ruso-ucraineană în zona Crimeii continuă acţiuni provocatoare, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat în legătură cu informaţiile apărute anterior în presă despre instalarea unei noi unităţi de sisteme antiaeriene S-400 în Crimeea.
'Acţiunile provocatoare, activitatea de sabotaj continuă la graniţa ruso-ucraineană în zona Crimeii', a afirmat Peskov, evocând acţiuni în acest sens descoperite mai devreme în peninsulă de către autorităţile ruse.
'De aceea adoptarea tuturor măsurilor necesare de către Rusia pentru a asigura securitatea teritoriului său nu trebuie să fie percepută drept o ameninţare pentru cineva', a spus Peskov, insistând că partea rusă are drepturi suverane depline în această privinţă.
Serviciul Federal de Securitate (FSB, fostul KGB) anunţase la 10 august 2016 că a reţinut un grup de diversionişti pe teritoriul Crimeii şi a dejucat atentate ce ar fi fost puse la cale de Direcţia principală de informaţii a Ministerului Apărării ucrainean. Presupusele atacuri ar fi vizat obiective importante de infrastructură şi economie din peninsulă.
Rusia a desfăşurat o nouă unitate - a doua la număr - de sisteme antiaeriene S-400 Triumf (cod de identificare NATO SA-21 Growler) - un sistem avansat de rachete sol-aer - în Crimeea pentru a controla graniţa cu Ucraina, a relatat anterior agenţia de presă RIA Novosti. Prin intermediul presei, Moscova şi-a motivat gestul prin faptul că autorităţile de la Kiev încearcă să se doteze cu rachete de croazieră care ar pune în pericol peninsula anexată de Rusia în martie 2014, conform presei ruseşti şi ucrainene.
Noua unitate de sisteme antiaeriene S-400 Triumf, instalată la Sevastopol, va controla spaţiul aerian dintre Chongar şi Armiansk la graniţa cu Ucraina, a indicat pentru RIA Novosti o sursă din cadrul structurilor de putere din peninsula care face parte în prezent din Federaţia Rusă.
La sfârşitul lunii decembrie comandantul celei de-a 4-a Armate aeriene a Rusiei, generalul Viktor Sevostianov, declarase că două unităţi de sisteme S-400 ar urma să intre în funcţiune în Crimeea la începutul anului 2018. El indicase că un regiment aerian dislocat în Crimeea a primit deja sisteme S-400 Triumf. De fapt, în primăvara anului trecut, o primă unitate de sisteme S-400 a fost instalată la Feodosia (Crimeea), conform RIA Novosti.