SUA au extins sancţiunile la adresa Rusiei, adăugând pe lista neagră noi oficiali şi entităţi
SUA şi-au extins vineri sancţiunile la adresa Rusiei în legătură cu situaţia din estul Ucrainei şi anexarea peninsulei Crimeea de către Moscova (martie 2014), vizând o nouă serie de responsabili ruşi şi ''miniştri'' separatişti, relatează AFP şi Reuters.
Aceste sancţiuni financiare vizează 21 de persoane, între care un ministru adjunct al energiei, şi nouă entităţi, a anunţat Trezoreria SUA.
Printre oficialii incluşi pe lista lărgită cu sancţiuni figurează ministrul adjunct al energiei din Rusia, Andrei Cerezov, şi un şef de departament din cadrul aceluiaşi minister. Ei au făcut deja obiectul unor sancţiuni pentru deturnarea a patru turbine fabricate de Siemens către Crimeea pentru a furniza energie electrică în teritoriul anexat de Rusia. Includerea companiei ruse Power Machines, care colaborează cu Siemens, pe această listă cu sancţiuni se pare că are legătură tot cu problema celor patru turbine.
Serghei Topor-Gilka, director general al Technopromexport, o filială a conglomeratului de stat rus Rostec şi cumpărător de turbine, este de asemenea vizat de măsurile SUA.
Transferul turbinelor în Crimeea vara trecută a fost contrar contractului de vânzare, explică Trezoreria SUA, apreciind că acestea riscă ''să contribuie la anexarea Crimeii de către Rusia prin furnizarea unei surse independente de energie în Crimeea şi Sevastopol''.
Dintre entităţile sancţionate, Reuters mai menţionează multiple subsidiare ale producătorului de petrol Surgutneftegaz.
Potrivit TASS, Statele Unite au adăugat pe lista cu sancţiuni 12 organizaţii care, potrivit Washingtonului, au legătură cu Surgutneftegaz, companie vizată de sancţiunile SUA şi UE din 2014.
''Guvernul american este hotărât să prezerve suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi îi vizează pe cei care încearcă să submineze acordurile de la Minsk, semnate la începutul anului 2015 pentru rezolvarea conflictului izbucnit în primăvara lui 2014 şi care continuă'', subliniază secretarul Trezoreriei SUA, Steve Mnuchin, într-un comunicat.
''Cei care furnizează bunuri, servicii sau susţin material persoane şi entităţi sancţionate de SUA pentru activităţile lor în Ucraina se expun la rândul lor sancţiunilor americane'', avertizează şeful Trezoreriei.
Dar noile măsuri se referă în primul rând la 11 responsabili separatişti: ''miniştri'' în republicile autoproclamate Doneţk şi Lugansk (estul Ucrainei), precum şi la ''guvernatorul'' oraşului-port Sevastopol din Crimeea, toţi acuzaţi de acţiuni provocatoare sau de exercitarea unor funcţii guvernamentale în teritoriul ucrainean fără autorizaţia Kievului.
Ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoli Antonov, a avertizat la 18 ianuarie că Rusia va răspunde posibilei extinderi a sancţiunilor de către partea americană la sfârşitul lunii ianuarie, fără să ofere detalii, potrivit Vzgliad.
România acordă 1.000 de burse de 200 lei pe lună pentru elevii de etnie română din Ucraina
Elevii de etnie română din Ucraina vor beneficia de burse de studiu, iar profesorii lor vor putea urma stagii de specializare in universitati din Romania, potrivit unei Hotarari guvernamentale. Ministerul pentru Romanii de Pretutindeni (MRP) va acorda, intr-o prima etapa, 1.000 de burse, in cuantum lunar de 200 de lei.
Totodată, MRP, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, va acorda stagii de specializare în România pentru 300 de cadre didactice din şcolile româneşti din Ucraina, în scopul dezvoltării şi perfecţionării competenţelor de predare a limbii române sau în limba română.
Stagiile de specializare sunt organizate de Universitatea ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea ”Ştefan cel Mare” din Suceava, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galaţi.
Vor putea aplica pentru aceste stagii de specializare cadrele didactice din şcolile româneşti din Ucraina care deţin diplome de studii ce permit exercitarea profesiei pe teritoriul Ucrainei şi fac dovada declarării apartenenţei la spaţiul identitar român. Selecţia cadrelor didactice se va face de către instituţiile de învăţământ superior care organizează stagiile de specializare, cu sprijinul asociaţiilor, organizaţiilor şi fundaţiilor etnicilor români din Ucraina.
Guvernul precizează că aceste măsuri au în vedere respectarea drepturilor la identitate lingvistică a etnicilor români din Ucraina, prin pârghii care să le asigure studiul în limba maternă.
Saakaşvili, consemnat la domiciliu pe timpul nopţii
Curtea de Apel din Kiev a ordonat vineri ca fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, devenit lider al opoziţiei în Ucraina, acuzat că ar intenţiona să răstoarne actuala putere de la Kiev, să fie consemnat la domiciliu pe timpul nopţii.
Astfel, Saakaşvili va trebui să stea acasă zilnic între orele 22:00 şi 07:00 dimineaţa, potrivit deciziei anunţate de judecătorul Oleg Prisiajniuk, decizie ce satisface doar parţial cererea Parchetului care a solicitat arest la domiciliu 24 de ore din 24 pentru fostul preşedinte georgian.
De asemenea, Curtea i-a interzis lui Saakaşvili să părăsească Kievul fără autorizaţie din partea Parchetului sau a unui tribunal.
Saakaşvili şi zeci de susţinători ai săi prezenţi în sala de tribunal au primit decizia strigând ''Ruşine!''. ''Aceasta nu este o instanţă, ci o creatură venală!'', a afirmat fostul lider georgian.
În opinia sa, această decizie are drept scop limitarea activităţilor sale politice. ''Nu mai pot pleca din Kiev, nu mai pot să merg în provincie, să adun oameni, să organizez manifestaţii'', a constatat el.
Cu toate acestea, el a promis să continue mişcarea de protest ''pentru înlăturarea puterii'' preşedintelui Petro Poroşenko, pe care îl acuză de corupţie.
Fostul preşedinte georgian, care a început o nouă carieră politică în Ucraina, a fost arestat pentru scurt timp în decembrie la Kiev, apoi repus în libertate, conform unei decizii a unui tribunal în primă instanţă, care a respins cererea Parchetului de a-l pune sub arest la domiciliu. Parchetul a contestat această decizie la Curtea de Apel.
Mihail Saakaşvili este acuzat că a dorit ''să ia puterea prin forţă'' în cadrul recentelor manifestaţii care ar fi fost finanţate, potrivit Parchetului ucrainean, de anturajul fostului preşedinte prorus Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere în 2014, în urma unei ample mişcări de contestare.
Tillerson şi Lavrov au discutat la telefon situația din Ucraina
Secretarul de stat American Rex Tillerson şi ministrul rus de Externe Serghei Lavrov au discutat la telefon situația din Ucraina, a anunţat Heather Nauert, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat.
Referitor la Ucraina, Rex Tillerson si Lavrov au vorbit despre o viitoare intalnire intre reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, si reprezentantul Rusiei, Vladislav Surkov, iar oficialul american a subliniat necesitatea ca Rusia sa accelereze implementarea angajamentelor sale conform acordurilor de la Minsk si sa schimbe situatia din estul Ucrainei, unde s-a inregistrat recent o escaladare a conflictelor, a precizat Nauert.