Putin a semnat pentru integrarea armatei autoproclamatei Osetia de Sud în Forțele Armate Ruse
Formațiunile armate ale autoproclamatei Osetia de Sud au fost alipite la armata rusă. Legea în cauză a fost semnată de președintele rus, Vladimir Putin, a informat serviciul de presă al Kremlinului.
„Prin lege federală este ratificat Acordul dintre Federația Rusă și Republica Osetia de Sud despre alipirea unităților militare separate ale Republicii Osetia de Sud la Forțele Armate ale Federației Ruse, semnat la Moscova la 31 martie 2017“, – se spune în act.
„Prin introducerea acestor unități în componența forțelor armate ale Federației Ruse se înțelege primirea în serviciul militar în baza contractului a cetățenilor republicii în cadrul bazei militare ruse Nr.4 din Osetia de Sud“, – se menționează în nota explicativă.
Amintim ca, în 2008, după agresiunea militară a Rusiei în Georgia, Tbilisi a pierdut controlul asupra Republicii Autonome Osetia de Sud, aceasta din urmă proclamandu-și independența. Pe lângă Rusia, Osetia de Sud a mai fost recunoscuta doar de Nicaragua, Venezuela și Nauru.
Rusia amplasează rachete nucleare Iskander în zona Kaliningrad
Rusia a instalat sisteme avansate de rachete Iskander cu potenţial nuclear în enclava Kaliningrad, de la Marea Baltică.
Vladimir Şamanov, preşedintele Comisiei de apărare din Duma de stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, a declarat luni că sistemul de rachete Iskander a fost trimis în Kaliningrad, fără a preciza numărul acestora sau pentru cât timp au fost trimise în regiune.
"Da, au fost instalate", a spus el, conform RIA Novosti.
"O infrastructură militară străină devine automat o ţintă prioritară", a adăugat Şamanov.
Sistemul mobil de rachete balistice Iskander, denumit de NATO SS-26 Stone a înlocuit rachetele sovietice Scud. Cele două rachete au o rază de acţiune de 500 de kilometri şi pot avea focoase convenţionale sau nucleare.
Cu alte ocazii, Rusia a transmis că precedentele amplasări de rachete Iskander în Kaliningrad au fost temporare şi au constituit un răspuns la forţele amplasate de SUA în regiunea baltică.
Intr-un raport recent, serviciile lituaniene de informatii afirmau ca amplasarea permamenta este "inevitabila" si ca Moscova va prezenta acest lucru "probabil drept un raspuns la masurile adoptate de NATO”.
Luni, președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a avertizat țările europene în legătură cu amenințarea reprezentată de desfășurarea complexelor tactice ruse Iskander lângă Kaliningrad.
„Chiar acum sunt desfasurate în Kaliningrad rachete “Iskander” care vor rămâne acolo în mod permanent. Acest lucru înseamnă o amenințare nu numai pentru Lituania, ci pentru jumătate din țările europene“ – a declarat președinta Lituaniei.
Potrivit Washingtonului, Rusia este pe cale să-și modernizeze un arsenal de 2.000 de arme nucleare tactice, amenințând țările europene de la frontierele ei și ocolindu-și obligațiile care decurg din tratatul de dezarmare New START, care nu contabilizează decât armele strategice folosite ca baza pentru doctrina descurajării.
Anul trecut, NATO a amplasat 4 batalioane multinationale in Polonia si in tarile baltice iar armata americana a trimis o baterie de aparare antiaeriana Patriot pentru exercitii in Lituania.
In iulie, vicepresedintele american Mike Pence a evocat posibilitatea de a instala sistemul Patriot in Estonia vecina.
Patriot este un sistem de aparare aeriana mobila conceput pentru a intercepta aeronave, rachete de croaziera sau rachete balistice.
Presedintele Klaus Iohannis a semnat la finalul anului trecut decretul privind promulgarea Legii prin care Romania achizitioneaza sapte sisteme de rachete sol-aer PATRIOT - dintre care patru sisteme destinate inzestrarii Statului Major al Fortelor Aeriene si trei sisteme destinate inzestrarii Statului Major al Fortelor Terestre - si a echipamentelor aferente, in valoare totala de circa 3,9 miliarde USD fara TVA.
Rupând-o cu viziunea ex-președintelui Barack Obama, care, în 2009, la Praga, făcuse apel la eliminarea tuturor armelor nucleare, noua Atitudine nucleară americană propune deci să se dezvolte un nou tip de rachete nucleare de mică putere, care să fie lansate de pe submarine.
Ambarcate pe submarine, aceste noi rachete cu o putere mai mică decât a bombei de la Hirosima nu vor trebui stocate pe teritoriul țărilor aliate. Vor putea astfel să dejoace apărările anti-rachetă ale Rusiei, care sunt destinate esențialmente să respingă un atac aerian.
Aceste arme vor înlocui arme nucleare tradiționale, ceea ce va permite Washingtonului să continue să respecte tratatele de ne-proliferare. Pentagonul vizează pentru moment un program de circa 30 de asemenea “mini-arme nucleare” cu un cost de circa 50 de milioane de dolari în 5 ani, care mai trebuie aprobat de Congres.
Miniştrii de externe român şi maghiar au discutat despre legea educaţiei din Ucraina
Nicio minoritate din Ucraina nu trebuie să sufere încălcarea drepturilor sale la educaţie, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto după ce a discutat luni la Bucureşti cu omologul său român Teodor Meleşcanu drept legea ucraineană a învăţământului, adoptată toamna trecută şi care prevede ca educaţia în limbile minorităţilor să fie disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.
Szijjarto şi Meleşcanu au convenit să coopereze în continuare în opoziţia lor faţă de această lege, astfel încât Ucraina să nu poată încălca drepturile dobândite de minorităţile sale etnice.
Cei doi oficiali au fost de acord de asemenea că guvernul ucrainean trebuie să discute această lege cu grupurile minorităţilor din ţară înainte de a o pune în aplicare şi totodată trebuie să respecte recomandările Comisiei de la Veneţia referitoare la legea în cauză, a adăugat Szijjarto.
Ministrul de externe ungar a reiterat că guvernul de la Budapesta vrea să continue cooperarea cu România în problema legii educaţiei din Ucraina, pe baza respectului reciproc. "Un aspect al acestui fapt este că respectăm reciproc drepturile minorităţilor în conformitate cu standardele europene şi le consideră drept valori", a spus şeful diplomaţiei ungare.
Peter Szijjarto a menţionat că guvernul ungar urmăreşte îndeaproape situaţia liceului teologic din Târgu Mureş a cărui funcţionare a fost suspendată de România anul trecut. Guvernul ungar are încredere că România îşi va onora promisiunea făcută de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, de a rezolva situaţia acestei şcoli, a notat ministrul ungar. "Monitorizăm încontinuu această situaţie şi în acelaşi timp suntem în contact cu liderii UDMR", a mai spus el.
De menţionat că, potrivit portalului Rakurs.ua, Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Ucraina a prelungit perioada de tranziţie pentru implementarea "articolului lingvistic" din noua Lege a educaţiei până în 2023, conform unui anunţ făcut săptămâna trecută ministrul educaţiei ucrainean Lilia Grinevici. Ministerul a acceptat în totalitate recomandările Comisiei de la Veneţia, a declarat la 1 februarie Lilia Grinevici în cadrul unei întâlniri cu ambasadorul României la Kiev, Cristian-Leon Ţurcanu, potrivit unui comunicat postat pe site-ul oficial al instituţiei.
Un tribunal ucrainean respinge cererea lui Saakaşvili de protecţie împotriva extrădării
O curte de apel din Ucraina a respins luni o cerere a liderului opoziţiei Mihail Saakaşvili de protecţie împotriva posibilei sale extrădări, a anunţat agenţia de presă Interfax Ucraina citându-l pe avocatul lui Saakaşvili, transmite Reuters.
Fostul preşedinte al Georgiei a intrat în Ucraina în septembrie, în ciuda faptului că i-a fost retrasă cetăţenia ucraineană. Saakaşvili (49 de ani) a fost preşedintele Georgiei în perioada 2004-2013. El şi-a pierdut cetăţenia georgiană în 2015, când a acceptat-o pe cea ucraineană şi a devenit guvernator al regiunii Odesa.
În 2016, el şi-a dat demisia din funcţia de guvernator al regiunii Odesa şi l-a acuzat pe preşedintele ucrainean Petro Poroşenko de corupţie.
În Georgia, fostul preşedinte a fost condamnat recent la trei ani de închisoare pentru abuz în serviciu în timpul celor două mandate ale sale ca şef al statului. Saakaşvili respinge toate acuzaţiile ca fiind invenţii. În Ucraina, el este acuzat de sprijin pentru organizarea unui puci împotriva lui Poroşenko.
Saakaşvili a cerut anterior tribunalului districtual din Kiev să i se acorde statutul de persoană ce are nevoie de protecţie suplimentară, cerere pe care instanţa a respins-o.