Militari ucraineni participă la Platinum Eagle 18.1 în Dobrogea
Militari ucraineni participă începând de azi și până pe 16 februarie, alături de alți 300 de militari din România, Bulgaria, Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii, la exercițiile de pe lângă Centrul secundar de instruire pentru luptă al Forţelor Terestre Române, din Babadag, judeţul Tulcea, în cadrul modulului de pregătire Platinum Eagle 18.1, parte a exerciţiului multinaţional Black Sea Rotational Force 18.
Platinum Eagle 18.1 are ca obiective creşterea interoperabilităţii forţelor armate ale ţărilor partenere participante la exerciţiu, menţinerea capabilităţii de dislocare şi instruire în comun prin exersarea sprijinului logistic în comun, dezvoltarea unui mediu regional favorabil cooperării militare multinaţionale şi creşterea de pregătire a militarilor din ţările participante.
BSRF este un exerciţiu anual - condus de Comandamentul Forţelor Infanteriei Marine Americane dislocate în Europa şi Africa - care se desfăşoară în zona Mării Negre, Balcani şi în regiunea Caucazului şi are drept scop creşterea nivelului de interoperabilitate ale forţelor armate, prin antrenarea în comun a militarilor în vederea participării la operaţii de menţinere a păcii şi de contra-insurgenţă.
Gazprom avertizează Europa că fără importurile din Rusia riscă să aibă probleme în aprovizionarea cu gaze
Europa se va confrunta în scurt timp cu probleme în a-şi satisface necesităţile în creştere de gaze naturale, dacă va încerca să se bazeze pe importurile din SUA, în loc să majoreze achiziţiile din Rusia, a declarat un oficial de la Gazprom.
Administraţia Trump şi-a anunţat intenţia de a oferi gaze naturale din SUA Europei şi Asiei, pentru a reduce puterea de care se bucură pe piaţa energetică o serei de actori precum Rusia şi OPEC.
Avertismentul Gazprom vine într-o perioadă în care grupul rus se pregăteşte să demareze livrările la scară largă de gaze naturale spre China, o mişcare ce pare similară cu strategia petrolieră a Rusiei, care de-a lungul anilor a devenit un important furnizor de ţiţei al Beijingului pe seama Europei.
Directorul general adjunct de la Gazprom, Alexander Medvedev, a subliniat însă că grupul rus dispune de suficiente cantităţi de gaze naturale, atât pentru Europa, cât şi pentru Asia, dar a subliniat că a venit timpul pentru Europa să decidă de unde îşi cumpără gazele naturale.
"Europa a calculat greşit atunci când a presupus că nu va avea nevoie de o cantitate suplimentară semnificativă de gaze naturale, iar, dacă va fi nevoie, o va putea cumpăra din altă parte decât Rusia", a declarat Medvedev.
Anul trecut exporturile de gaze ale Gazprom au crescut cu 8%, până la un record istoric de 194 miliarde metri cubi, ceea ce i-a conferit concernului rus o cotă record de 35% pe piaţa din Europa.
Medvedev a estimat că ponderea Gazprom ar putea trece de 40% în timp, având în vedere că cererea de gaze a Europei va creşte, producţia realizată în Olanda şi Marea Britanie va scădea, iar ritmul de creştere a producţiei Norvegiei va încetini după 2025. În plus, livrările de gaze din SUA vor rămâne modeste, scumpe şi vor merge în principal spre Asia.
"Mulţi analişti serioşi arată că Europa se va confrunta în scurt timp cu o problemă majoră în aprovizionarea cu gaze şi, ceea ce este mai rău, cu o creştere semnificativă a preţurilor. Cu privire la cei care solicită o reducere a dependenţei de gazele ruseşti, ar trebui ca şi noi în Rusia să vorbim de o supra-dependenţă de banii proveniţi de pe un singur continent? De fapt, toate astea arată că suntem reciproc dependenţi", a spus Alexander Medvedev.
"Putem să furnizăm întreaga cantitate de gaze naturale de care Europa are nevoie, chiar dacă intrăm pe o nouă piaţă cum este China. Însă, Europa trebuie să se decidă acum. Trebuie să înceapă să se gândească, încă de pe acum cine le va asigura necesităţile suplimentare după 2025. Din păcate, nu există un dialog energetic între Rusia şi UE", a subliniat Medvedev.
Potrivit acestuia, chiar şi în situaţia în care Gazprom va finaliza la timp cele două proiecte de gazoducte, Nord Stream 2 şi Turkish Stream, acestea nu vor fi suficiente pentru a acoperi decalajul creat de creşterea cererii şi diminuarea ofertei.
O halbă de diplomație îndoielnică
Pe lângă faptul că fac bere fadă, olandezii mai au și un ministru de externe fără experiență, în stare să mintă că l-a întâlnit deja pe Putin.
Halbe Zijlstra, șeful diplomației batave, a fost forțat să admită că nu era prezent în 2006 la o întâlnire a lui Putin cu cadre din petrolieră olandeză Shell, când Putin ar fi definit 'Rusia Mare’ ca incluzând ‘Ucraina, Bielorusia şi țările baltice’.
Halbe Zijlstra insistă că deși el nu era de față, citatul e real iar el a căutat doar să protejeze sursa atunci când a spus că a auzit cu urechile lui. Așa o fi, dar ce-o să facă el mâine, marți, când e programat să se întâlnească la Kremlin cu omologul său, înspăimântătorul Serghei Lavrov?
Poate iese și Putin de după o perdea să-l întrebe dacă nu cumva a fost prezent și la Srebrenica, unde se știe că soldații olandezi din forțele ONU au luptat eroic apărând enclava pusă sub protecția lor.
Putin a semnat pentru integrarea armatei autoproclamatei Osetia de Sud în Forțele Armate Ruse
Formațiunile armate ale autoproclamatei Osetia de Sud au fost alipite la armata rusă. Legea în cauză a fost semnată de președintele rus, Vladimir Putin, a informat serviciul de presă al Kremlinului.
„Prin lege federală este ratificat Acordul dintre Federația Rusă și Republica Osetia de Sud despre alipirea unităților militare separate ale Republicii Osetia de Sud la Forțele Armate ale Federației Ruse, semnat la Moscova la 31 martie 2017“, – se spune în act.
„Prin introducerea acestor unități în componența forțelor armate ale Federației Ruse se înțelege primirea în serviciul militar în baza contractului a cetățenilor republicii în cadrul bazei militare ruse Nr.4 din Osetia de Sud“, – se menționează în nota explicativă.
Amintim ca, în 2008, după agresiunea militară a Rusiei în Georgia, Tbilisi a pierdut controlul asupra Republicii Autonome Osetia de Sud, aceasta din urmă proclamandu-și independența. Pe lângă Rusia, Osetia de Sud a mai fost recunoscuta doar de Nicaragua, Venezuela și Nauru.