Saakaşvili nu va cere azil în Polonia
Fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili a declarat că în prezent 'se află sub protecţia poliţiei poloneze', adăugând că a informat Ministerul de Interne polonez că nu va cere azil în Polonia.
Întrebat de presă despre posibilitatea extrădării sale din Polonia în Georgia, fostul preşedinte georgian a minimalizat această eventualitate, susţinând că autorităţile de la Tbilisi se tem de el.
'Am spus încă de la început că, dacă s-ar dori extrădarea mea, ar fi fost cerută chiar ieri. Am mai spus că nici Georgia, nici Ucraina nu au acuzaţii grave împotriva mea', a subliniat el.
Lui Saakaşvili, la început prieten şi apoi oponent politic al preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, i-a fost retrasă cetăţenia Ucrainei ce îi fusese acordată de Poroşenko însuşi. În septembrie, el a reuşit să ajungă în Ucraina din Polonia, trecând ilegal graniţa ucraineană, cu sprijinul adepţilor săi.
Luni, Mihail Saakaşvili a fost reţinut de un comando al Gărzii de frontieră într-un restaurant cu specific georgian din Kiev - 'Suluguni' - , iar marţi a fost trimis înapoi în Polonia, ţara de unde sosise în Ucraina.
Ministrul olandez de Externe a demisionat după ce a minţit că l-ar fi auzit pe Putin vorbind despre Ucraina
Ministrul olandez de Externe, Halbe Zijlstra, a demisionat, după ce a fost nevoit să admită că minţise privind o presupusă întrevedere pe care susţinea că a avut-o cu preşedintele rus, Vladimir Putin, în care acesta ar fi evocat planuri privind "Marea Rusie”.
Halbe Zijlstra fusese convocat marţi după-amiază pentru a fi audiat în Parlamentul Olandei, dar a demisionat înaintea şedinţei.
Ministrul olandez de Externe a recunoscut luni că minţise în legătură cu întrevederea pe care a avut-o în anul 2006 cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.
Halbe Zijlstra afirmase în 2016 că întrevederea avusese loc în una din reşedinţele lui Vladimir Putin, precizând că liderul de la Moscova evocase planuri privind "Marea Rusie". Potrivit lui Zijlstra, Vladimir Putin ar fi declarat că din acest proiect ar urma să facă parte "Rusia, Belarusul, Ucraina şi ţările baltice", "ar fi frumos şi Kazahstanul".
Luni, ministrul olandez de Externe a admis că nu a fost la reşedinţa lui Vladimir Putin, nu s-a întâlnit cu liderul rus, explicând că afirmaţiile atribuite acestuia îi fuseseră transmise de altcineva.
NATO cere Ucrainei și Ungariei să-și depășească divergențele
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut Ucrainei și Ungariei să-și depășească divergențele, după ce Ungaria a blocat reuniunea ministerială NATO-Ucraina din această săptămână. Stoltenberg a cerut liderilor atât din Ungaria, cât și din Ucraina „sa găseasca o soluție“ în diferendul privind legea educatiei, care restricționează învatamantul în limbile minorităților, inclusiv a minorității maghiare.
„Suntem conștienți de problemele legate de legislația lingvistică”, a declarat Stoltenberg în ajunul reuniunii miniștrilor apărării de la Bruxelles din 14 februarie. Potrivit acestuia, Kievul și Budapesta trebuie să găsească un echilibru între drepturile minorităților de a studia în limba lor și dreptul statului de a-i învăța pe copiii monioritatilor limba de stat.
„În ciuda anularii – la cererea Ungariei – întâlnirii cu Ucraina la nivel ministerial din această săptămână, NATO va continua să lucreze cu Ucraina, va continua să sprijine Ucraina“, – a spus Stoltenberg.
Ungaria a promis să blocheze solicitarea Ucrainei pentru o mai strânsă cooperare atât cu NATO cât și cu Uniunea Europeană în legătură cu legea privind educația, pe care președintele Ucrainei Petro Poroșenko a semnat-o în septembrie. Conform legii, minoritățile, inclusiv copiii celor 140.000 de etnici maghiari care trăiesc în Ucraina nu vor putea primi educație în limba lor maternă decat în ciclul școlii elementare.
Legea este privită în principal ca o încercare de a reduce influența Rusiei în Ucraina. Limba rusa este cea mai raspandita a doua limbă din Ucraina, in contextul in care Kievul luptă cu insurgența separatistă susținută de Rusia în estul țării.
SUA și alte țări NATO au cerut Ungariie să nu mai blocheze aspirațiile Ucrainei la NATO din cauza îngrijorarilor legate de faptul că Rusia si-ar putea consolida influența în regiune.
Militari ucraineni participă la manevrele din Dobrogea
Militari ucraineni participă începând de azi și până pe 16 februarie, alături de alți 300 de militari din România, Bulgaria, Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii, la exercițiile de pe lângă Centrul secundar de instruire pentru luptă al Forţelor Terestre Române, din Babadag, judeţul Tulcea, în cadrul modulului de pregătire Platinum Eagle 18.1, parte a exerciţiului multinaţional Black Sea Rotational Force 18.
Platinum Eagle 18.1 are ca obiective creşterea interoperabilităţii forţelor armate ale ţărilor partenere participante la exerciţiu, menţinerea capabilităţii de dislocare şi instruire în comun prin exersarea sprijinului logistic în comun, dezvoltarea unui mediu regional favorabil cooperării militare multinaţionale şi creşterea de pregătire a militarilor din ţările participante.
BSRF este un exerciţiu anual - condus de Comandamentul Forţelor Infanteriei Marine Americane dislocate în Europa şi Africa - care se desfăşoară în zona Mării Negre, Balcani şi în regiunea Caucazului şi are drept scop creşterea nivelului de interoperabilitate ale forţelor armate, prin antrenarea în comun a militarilor în vederea participării la operaţii de menţinere a păcii şi de contra-insurgenţă.