Mihail Saakaşvili a primit interdicţie de intrare în Ucraina vreme de trei ani
Ucraina i-a interzis, pe o perioadă de trei ani, intrarea pe teritoriul său fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, devenit opozant la Kiev şi expulzat pe 12 februarie în Polonia.
Pe 12 februarie, Saakașvili a fost reținut la Kiev și expulzat de pe teritoriul Ucrainei în țara de reședință anterioară, în Polonia, de unde a sosit toamna când deja nu mai avea cetățenie ucraineană. Serviciul de Frontiera al Ucrainei sustine ca expulzarea politicianului s-a facut in baza deciziei justitiei care a recunoscut ca el se afla ilegal pe teritoriul statului.
Serviciul a amintit că Saakașvili a fost găsit vinovat de instanță de trecerea ilegală a frontierei de stat și că Serviciul de migrație i-a refuzat cererea de recunoaștere a statutului de refugiat sau de persoana care necesită protecție suplimentară, după care instanța a confirmat de două ori decizia.
Saakașvili a depus deja apel la Tribunalul Administrativ al Districtului Kiev, cerând ca expulzarea sa să fie declarată ilegală.
După expulzarea sa, Saakașvili a ajuns la Varșovia, iar apoi la Amsterdam. În Olanda i s-a acordat permis de sedere care îi dă drept de muncă în Uniunea Europeană. Totodata, înca de anul trecut Saakașvili detine o viză olandeză emisă pentru că este căsătorit cu olandeza Sandra Roelofs, cu care are doi copii.
În iulie 2017, președintele ucrainean Petro Poroșenko i-a retras lui Saaksvili cetățenia ucraineană . În septembrie, fostul președinte georgian a fosrtat trecerea frontiereo polono-ucrainene cu sprijinul suproterilor săi. Politicianul a organizat apoi o serie de acțiuni de protest în Ucraina împotriva actualului guvern.
Ulterior, o instanța din regiunea Lviv a constatat că Saakașvili se face vinovat de trecerea ilegală a frontierei ucrainene. Serviciul de Stat pentru Migrație din Ucraina ia refuzat statutul de refugiat.
Căsătorit cu o olandeză, Saakaşvili s-a dus mai apoi în Olanda, unde s-a declarat hotărât să-şi continue lupta.
Partidul său, Mişcarea noilor forţe, organizează cu regularitate manifestaţii împotriva corupţiei şi a preşedintelui Poroşenko, uneori acestea degenerând în violenţe.
Poroșenko a promulgat o lege care autorizează forţa militară împotriva Rusiei în Donbas
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a semnat o lege care permite utilizarea forţei militare împotriva Rusiei.
Legea are drept scop reintegrarea celor două regiuni separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul ţării. Această lege permite armatei ucrainene să ''folosească forţa'' pentru a ''descuraja agresiunea armată a Federaţiei Ruse în regiunile Doneţk şi Lugansk'', conform textului final de pe site-ul parlamentului ucrainean.
Ministerul de Externe al Rusiei a calificat luna trecută această lege drept o ''pregătire pentru un nou război’'.
"Această lege consolidează în mod substanţial baza legală pentru utilizarea forţelor armate ucrainene şi a altor organe de drept pentru apărarea statului nostru. În acelaşi timp, legea stabileşte norme pentru protecţia drepturilor şi a libertăţilor civile. Nici spiritul, nici litera acestei legi nu contravin acordurilor de la Minsk, aşa cum unii doresc să prezinte. Ucraina respectă necondiţionat şi va continua să respecte angajamentele sale internaţionale", a spus Poroşenko.
Reprezentantul Rusiei la OSCE condamnă promulgarea legii privind reintegrarea regiunii Donbas
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a confirmat, prin promulgarea legii privind reintegrarea regiunii Donbas, că regimul de la Kiev alege să rezolve conflictul prin forţă, a declarat miercuri reprezentantul permanent al Rusiei la OSCE, Aleksandr Lukaşevici, relatează site-ul agenţiei Sputnik.
"Semnarea de către Petro Poroşenko a legii privind <reintegrarea> regiunii Donbas reprezintă continuarea logică a politicii Kievului de escaladare a conflictului din sud-estul Ucrainei. Prin semnarea acestei legi, preşedintele Poroşenko a confirmat orientarea Kievului către soluţionarea conflictului ucrainean intern prin intermediul forţei. Legea privind <reintegrarea> regiunii Donbas contrazice spiritul şi litera <Pachetului de Măsuri> de la Minsk, aprobat prin Rezoluţia 2202 a Consiliului de Securitate al ONU, şi confirmă sprijinul oferit de statul ucrainean pentru crimele comise de UAF [Forţele Armate Ucrainene] şi naţionaliştii radicali", a spus Lukaşevici.
Volker: Nu toate armele pe care Ucraina le va primi de la SUA vor fi gratuite
Ucraina va putea să cumpere armele de care are nevoie de la SUA, iar parte din acest sprijin va fi gratuit, a declarat reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker.
Oficialul a reamintit că și în timpul administrației Obama SUA au oferit Ucrainei asistență militara, însă a existat o restricție clară asupra armelor letale. Administrația Trump a eliminat această restricție, iar acest lucru largeste capacitatea Statelor Unite de a oferi sprijin Ucrainei.
„Javelinele vor fi parte a unui astfel de ajutor, dar este vorba despre mult mai mult. Scopul nostru este sa umplem golurile în armament ale armatei ucrainene prin creșterea capacității sale de a-și apăra teritoriul”, a spus Volker.
Dar nu toate armele vor fi gratuite.
„Va fi o combinație de abordări: menținem asistența oferită gratuit, dar, în același timp, Ucraina are dreptul să cumpere acele arme care îi lipsesc”, a spus el.
Volker insistă că scopul SUA nu este sa agraveze conflictul prin furnizarea de arme letale, ci de a ajuta Ucraina să se apere mai eficient.
„Ucraina ca stat independent are dreptul la protecție și putem susține capacitatea sa de apărare”, a spus diplomatul SUA.
Livrarea de rachete Javelin Ucrainei se concretizează
Statele Unite vor înarma Ucraina cu rachete anti-tanc și alt tip de echipament militar letal pentru a ajuta Kievul în bătălia cu separatiștii ruși din estul țării.
Administrația Trump urmează să aprobe un pachet de ajutor militar, inclusiv 210 rachete anti-tanc și 35 de lansatoare Javelin.
„Da, rachetele Javelin vor fi parte acestui ajutor, dar va fi mult mai mult decât atât”, a spus emisarul special american în Ucraina, Kurt Volker.
„Scopul nostru este să suplinim golurile din dotările cu armament ale armatei ucrainene, să creștem capacitatea forțelor armate de a-și proteja teritoriul”, a spus Volker.
El a subliniat că administrația Trump a eliminat limitarea ajutorului din timpul președintelui Barack Obama, care se referea la ajutor non-letal, simplificând, practic, capacitatea Washingtonului de a sprijini Ucraina într-un conflict armat.
Ministrul ucrainean al Apărării, Stepan Poltorak, a făcut un anunț privind primirea unor sisteme de rachete anti-tanc Javelin, după vizita la Washington la începutul acestei luni.
În 17 ianuarie, și șeful Statului Major al forțelor armate ucrainene,Viktor Muzhenko, a declarat că rachetele Javelin ar putea fi furnizate în șase luni.