Curtea Constituţională de la Kiev a anulat o lege importantă pentru minoritățile din Ucraina
Curtea Constituţională de la Kiev a declarat miercuri drept neconstituţională Legea cu privire principiile politicii lingvistice de stat în Ucraina, numită şi legea "Kivalov-Kolesnicenko", după autorii ei, care prevedea dreptul de utilizare a limbilor regionale în zone cu o populaţie minoritară mai mare de 10%.
Într-un comunicat postat pe site-ul său de internet, Curtea Constituţională a Ucrainei anunţă adoptarea Hotarârii nr. 2-P/2018 în urma sesizării iniţiate de 57 de parlamentari ucraineni, care au considerat că Legea privind principiile politicii lingvistice de stat, adoptată în 2012 în perioada preşedintelui Viktor Ianukovici, nu corespunde Constituţiei.
Examinarea acestei legi de către Curtea Constituţională a fost iniţiată în 2014, iar şedinţele plenare, fără participarea presei, au avut loc începând cu luna decembrie 2017.
Conform acestei legi, româna avea statut de limbă regională în zonele în care etnicii români erau majoritari. În acest sens BucPress menţionează că respectiva lege permitea minorităţilor naţionale să utilizeze limba maternă inclusiv în dialogul cu autorităţile locale.
În virtutea acestei legi, a fost recunoscută şi rusa ca limbă regională în zone din centrul, sudul şi estul Ucrainei. Acelaşi statut îl avea şi limba maghiară în mai multe localităţi din regiunea Transcarpatia.
Deşi s-a spus că legea "Kolesnicenko-Kivalov" nu funcţiona în totalitate, ea reprezenta totuşi o bază legislativă pentru asigurarea drepturilor minorităţilor naţionale în regiunile din Ucraina.
Imediat după destituirea preşedintelui (prorus) Viktor Ianukovici la începutul anului 2014, Rada Suprema de la Kiev (parlamentul unicameral) a încercat să anuleze această lege controversată, ceea ce a provocat un val de nemulţumiri în estul Ucrainei şi în Crimeea, după care a urmat destabilizarea situaţiei din aceste zone. Atunci, preşedintele interimar al parlamentului ucrainean, Oleksandr Turcinov, a refuzat să semneze actul de anulare a legii lingvistice.
Prin această decizie a Curţii Constituţionale - potrivit agenţiei de presă menţionate - etnicii români din Ucraina, dar şi alte minorităţi rămân fără o bază legislativă temeinică, care să le asigure libera funcţionare a limbii materne în zonele locuite compact de ei. Această decizie intervine în contextul adoptării Legii Educaţiei, introducerii unor cote lingvistice la TV şi radio în Ucraina şi a absenţei unei concepţii alternative la statutul limbilor minorităţilor în regiuni.
Poroșenko: Donbasul nu e un "conflict înghețat, ci un adevărat front de război"
Într-o conferință de presă anunțată tardiv și care i-a luat prin surprindere pe mulți din jurnaliștii acreditați la Kiev, președintele ucrainean Petro Poroșenko a ținut să marcheze primul pas în direcția candidaturii sale pentru un nou mandat în alegerile de anul viitor.
Dincolo de toate succesele actualului său mandat, încă în curs, printre care reforma pensiilor, cea a sistemului medical și cea a învățământului (aceasta din urmă contestată de unii vecini precum România și Ungaria), Poroșenko a insistat pe marele handicap pe care îl reprezintă agresiunea rusească și conflictul din Donbas.
De fapt, întreaga sa intervenție poate fi rezumată în aceea că în regiunile separatiste sprijinite de Rusia nu este vorba de un "conflict înghețat, ci de un adevărat front de război".
Poroșenko a povestit cum a văzut cu ochii lui, în 2014, acum patru ani deja, sosirea în Crimeea a acelor "omuleți verzi", militarii ruși în uniforme banalizate, care au purces la ocuparea rapidă a peninsulei.
Poroșenko a fost foarte prudent în prezentarea sa, reamintind proiectul său de "descentralizare", care ar acorda o oarecare autonomie administrativă și fiscală regiunilor, în primul rând Donbasului, regiunilor independentiste Donețk și Luhansk. El a mai spus că în ciuda reformelor, cetățenii Ucrainei nu au simțit în totalitate efectele concrete, din pricina permanentei agresiuni rusești.
Poroșenko a numit intervenția continuă a Rusiei în Donbas un "război", pur și simplu. El a făcut astfel o mare distincție între "conflictele înghețate", cum sunt cele din Transnistria, Karabah, Abhazia și Osetia de Sud pe de o parte, și un conflict activ cum e cel din Donbas.
Poroșenko a lăudat întărirea capacității militare a Ucrainei și a mulțumit aliaților, precum Statele Unite, Canada și în general țărilor din NATO, care au făcut ca amenințarea militară a Rusiei să scadă. Poroșenko a mers chiar până la a propune ca vocația Ucrainei de a adera la NATO să fie înscrisă în Constituție.
În sfârșit, în sesiunea de întrebări și răspunsuri de după conferința sa de presă, Poroșenko a mai fost întrebat despre modalitățile eventualei desfășurări ale unor forțe ONU de menținere a păcii în Donbas.
Poroșenko a răspuns că e cu totul în favoarea unui asemenea plan, doar că acea forță de pace ar trebui desfășurată în întreg Donbasul și în special pe granița cu Rusia, iar nu pe linia frontului, lucru care ar duce, tocmai, la o înghețare a conflictului și la transformarea actualului front într-o graniță de stat care nu își spune numele.
Pussy Riot Maria Aliohina arestată din nou în Crimeea
Una din membrii fondatori a grupului de muzică punk Pussy Riot, Maria Aliohina, a fost arestată din nou în Crimeea astăzi, pentru a doua oară în două zile.
Aliohina a fost arestată într-o cafenea din Simferopol.
Pe 25 februarie, Aliohina, împreună cu Olga Borisova și Aleksander Sofeiev, au fost arestași de îndată ce au sosit în peninsula ucraineană.
Cei trei membri ai trupei au fost duși la o instituție medicală pentru analize. Borisova a fost dusă la o secție de poliție după analize, Aliohina a fost eliberată, iar despre Sofeiev nu se știe unde se află. În cele din urmă, Aliohina a fost astăzi din nou arestată.
În Transcarpatia a fost din nou incendiată Societatea culturală maghiară
În noaptea trecută, la Ujgorord, regiunea din Transcarpatia, in vestul Ucrainei, a avut loc un nou incendiu în clădirea biroului regional al organizației maghiarilor, anunta Direcția Generală a Poliției din regiunea Transcarpatia.
Publicatia locala Mukachevo.net, citând surse din cadrul politiei, sustine că urmare a unui atac cu un ”cocktail Molotov”, aruncat in fereastra Societatii culturale maghiare, au ars circa 25 mp de birouri.
În dimineata acestei zile, ministrul de externe de la Budapesta l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei din Ungaria, Liubov Nepop, pentru a da explicatii în legătură cu atacul asupra organizatiei maghiarilor din Ujgorod.
Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjártó, a declarat că a discutat despre incident cu unul dintre liderii maghiarilor din Transcarpatia, Laszlo Brenzowicz.
Potrivit lui Szijjártó, în Ucraina are loc un proces de „creștere a ideilor extremiste”.
„Este evident dupa legile adoptate de către Rada Supremă a Ucrainei, care limitează grav drepturile minorităților. Se pare că ei intimideaza pe membrii minorității maghiare din Transcarpatia“ – a spus Szijjártó.
Ministrul maghiar a menționat că, dacă Ucraina vrea cu adevarat sa adere la UE și NATO, „trebuie să fie capabilă să-i controleze pe extremiști”.
Ministrul maghiar a mai spus că marți se întâlnește cu Înaltul Comisar OSCE pentru Drepturile Omului. Szijjártó a reiterat odată că misiunea OSCE ar trebui să funcționeze nu numai în estul Ucrainei, ci și în Transcarpatia.
Incidentul de la Societatea culturala maghiara din Transcarpatia este al doilea din aceasta luna, dupa ce, la 4 februarie, doi membri ai organizatiei fasciste Falanga din Polonia au aruncat un ”cocktail Molotov” în fereastra clădirii.
Incendierea sediului „Societății culturale maghiare din Transcarpatia“ a fost organizata de serviciile speciale rusești, sustine guvernatorul regiunii Transcarpatia, Ghenadi Moskal.
„Nu am nicio îndoială că în spatele incendierilor la Societatea culturala maghiara din Transcarpatia se afla serviciile speciale rusești“, – a spus el.
„Personal, nu mă îndoiesc de asta. FSB a aranjat în mod repetat provocări în Transcarpatia. Pot da ca exemplu si planul „epic“ Șatun (plan al serviciilor secrete ruse de destabilizare a Ucrainei – n.r.) și inscripțiile provocatoare în limba maghiară, și încercarea de a arunca în aer monumentul maghiarilor din trecatoarea Veretsky, și, în cele din urmă, incendierea sediului Societatii culturale maghiare din 4 februarie, executata de cetățeni plonezi, membri ai organizatiei radicale pro-ruse „Falanga”, – a spus Moskal.
Potrivit guvenatorului, toate aceste operațiuni speciale sunt destinate să submineze situația politica in regiune si sa declanseze violențe dupa scenariul „Donbas“, inspirat direct de FSB.
„În acest sens, sunt surprins de reacția slabă a agențiilor noastre de securitate. Luni, la o sedinta operativa, am avertizat în mod public conducerea forțelor de securitate despre posibilele provocări și am însărcinat Poliția Națională să ia sub pază o serie de facilități, inclusiv cladirea Societatii culturale maghiare. Ca urmare, sediul a luat foc, iar infractorii au părăsit linistiti scena”, a spus Moskal.
