Statele Unite vor vinde Ucrainei rachete antitanc Javelin
Statele Unite intenţionează să vândă Ucrainei 210 rachete antitanc cu scopul de a consolida capacităţile de apărare ale Ucrainei împotriva Rusiei.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat, joi, planul de vânzare al celor 210 rachete către Ucraina în valoare de 47 de milioane de dolari. Planul a fost trimis Congresului american, care se va pronunţa în maximum 30 de zile pe marginea acestuia, însă este de aşteptat ca acesta să fie adoptat, din moment ce majoritatea congresmenilor au susţinut public necesitatea furnizării de armament către Guvernul de la Kiev.
Potrivit Departamentului american de Stat, Ucraina ar urma să primească 210 rachetă Javelin.
”Sistemul Javelin va ajuta Ucraina să îşi consolideze capacitatea de apărare pe termen lung şi să îşi protejeze suveranitatea şi integritatea teritorială”, se arată într-un comunicat al Pentagonului.
Decizia a coincis cu anunțul lui Vladimir Putin care consideră vulnerabil sistemul antirachetă din România şi care avertizează că Rusia deţine o rachetă invincibilă
Elementele antibalistice instalate de Alianţa Nord-Atlantică în România şi Polonia au vulnerabilităţi, a declarat joi după-amiază și Serghei Şoigu, ministrul rus al Apărării.
Putin a afirmat că armata Rusiei are o rachetă invincibilă, care "poate atinge orice zonă din lume", neputând fi oprită de sistemele antibalistice instalate de Statele Unite în Europa şi Asia.
Decizie arbitraj suedez: Gazprom va plăti Ucrainei compensații de 4,63 miliarde de dolari
Curtea de arbitraj de la Stockholm a dat câștig de cauză companiei ucrainene Naftogaz în procesul pe care l-a intentat împotriva Gazprom pentru compensarea volumelor de gaze care nu au fost furnizate de Gazprom în cadrul contractului de tranzit.
Prin decizia Arbitrajului de la Stockholm, Naftogaz obține despăgubiri în valoare totală de 4,63 miliarde de dolari pentru nerespectarea de către Gazprom a clauzelor contractuale.
„Felicitări pentru știrea bună de la Stockholm!” Prin decizia de astăzi a Arbitrajului de la Stockholm, Ucraina a câștigat 4,6 miliarde dolari SUA „, – a scris președintele Ucainei, Petro Poroșenko, pe pagina sa de Facebook.
El a menționat că din aceste fonduri se va achita datoria pentru gazul rusesc consumat în 2014, iar restul – 2,56 miliarde de dolari – vor fi incluse în bugetul companiei Naftogaz.
Putin: Nu există alternativă pentru Acordul de pace de la Minsk
Rusia şi Austria reafirmă faptul că nu există nicio alternativă pentru Acordul de pace de la Minsk care ar putea funcţiona în rezolvarea crizei din Ucraina, a declarat preşedintele Vladimir Putin, în urma unei discuţii avute cu Sebastian Kurz, cancelarul Austriei
"Am discutat despre situaţia din Ucraina. Considerăm că Acordul de la Minsk rămâne o bază fără alternativă în rezolvarea crizei", a afirmat Vladimir Putin.
Vladimir Putin a reamintit că Sebastian Kurz s-a concentrat, pe perioada în care deţinea funcţia de ministru de Externe al Austria, asupra conflictului intern din Ucraina, implicându-se activ şi în timpul preşedinţiei prin rotaţie a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
Printe subiectele discutate s-au numărat şi relaţiile între Uniunea Europeană şi Rusia, reamintind importanţa cooperării în domeniul politic şi economic.
"În contextul situaţiei actuale din Orientul Mijlociu, în special în Siria, am subliniat importanţa efortului comun împotriva terorismului, importanţa coordonării Naţiunilor Unite şi a dreptului internaţional", a adăugat oficialul de la Kremlin.
Conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, a izbucnit în 2014, după înlăturarea Administraţiei proruse de la Kiev, şi s-a soldat până în prezent cu aproximativ 10.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent.
Curtea Constituţională de la Kiev a anulat o lege importantă pentru minoritățile din Ucraina
Curtea Constituţională de la Kiev a declarat miercuri drept neconstituţională Legea cu privire principiile politicii lingvistice de stat în Ucraina, numită şi legea "Kivalov-Kolesnicenko", după autorii ei, care prevedea dreptul de utilizare a limbilor regionale în zone cu o populaţie minoritară mai mare de 10%.
Într-un comunicat postat pe site-ul său de internet, Curtea Constituţională a Ucrainei anunţă adoptarea Hotarârii nr. 2-P/2018 în urma sesizării iniţiate de 57 de parlamentari ucraineni, care au considerat că Legea privind principiile politicii lingvistice de stat, adoptată în 2012 în perioada preşedintelui Viktor Ianukovici, nu corespunde Constituţiei.
Examinarea acestei legi de către Curtea Constituţională a fost iniţiată în 2014, iar şedinţele plenare, fără participarea presei, au avut loc începând cu luna decembrie 2017.
Conform acestei legi, româna avea statut de limbă regională în zonele în care etnicii români erau majoritari. În acest sens BucPress menţionează că respectiva lege permitea minorităţilor naţionale să utilizeze limba maternă inclusiv în dialogul cu autorităţile locale.
În virtutea acestei legi, a fost recunoscută şi rusa ca limbă regională în zone din centrul, sudul şi estul Ucrainei. Acelaşi statut îl avea şi limba maghiară în mai multe localităţi din regiunea Transcarpatia.
Deşi s-a spus că legea "Kolesnicenko-Kivalov" nu funcţiona în totalitate, ea reprezenta totuşi o bază legislativă pentru asigurarea drepturilor minorităţilor naţionale în regiunile din Ucraina.
Imediat după destituirea preşedintelui (prorus) Viktor Ianukovici la începutul anului 2014, Rada Suprema de la Kiev (parlamentul unicameral) a încercat să anuleze această lege controversată, ceea ce a provocat un val de nemulţumiri în estul Ucrainei şi în Crimeea, după care a urmat destabilizarea situaţiei din aceste zone. Atunci, preşedintele interimar al parlamentului ucrainean, Oleksandr Turcinov, a refuzat să semneze actul de anulare a legii lingvistice.
Prin această decizie a Curţii Constituţionale - potrivit agenţiei de presă menţionate - etnicii români din Ucraina, dar şi alte minorităţi rămân fără o bază legislativă temeinică, care să le asigure libera funcţionare a limbii materne în zonele locuite compact de ei. Această decizie intervine în contextul adoptării Legii Educaţiei, introducerii unor cote lingvistice la TV şi radio în Ucraina şi a absenţei unei concepţii alternative la statutul limbilor minorităţilor în regiuni.