Nadia Savcenko acuzată că ar fi plănuit un atac terorist asupra Parlamentului
Procurorul general al Ucrainei, Iuri Luțenko, va depune o cerere de aducere în fața justiției, reținere și arestare a deputatului Nadejda Savcenko, fost pilot si ”erou de razboi” în Donbas.
Declarația a fost facuta de procuror de la tribuna parlamentului de la Kiev astazi, 15 martie.
Potrivit procurorului general, Savcenko ar fi planificat personal un atac asupra Radei Supreme.
„Anchetatorii au dovezi incontestabile că Nadejda Savcenko personal a planificat, recrutat și a dat instrucțiuni cu privire la modul efectuarii unui act terorist în parlament”, a declarat Luțenko. El a precizat ca planul prevedea folosirea în interiorul Radei de grenade de infanterie, aruncatoare de grenade, iar supravietuitorii sa fie impuscati cu arme automate.
„De aceea, astăzi, în calitate de procuror general, depun la Rada Suprema cererea de începere a urmăririi penale, reținere și arestare a deputatului Savcenko,“ – a adăugat el.
În plus, procurorul a cerut deputaților să sprijine proiectul de lege, aflat de mult timp în dezbaterea Parlamentului, potrivit carora dupa depunerea cererii de ridicare a imunitatii parlamentare, deputatilor vizati sa le fie reținute pașapoartele diplomatice. ”Pentru ca invinuitii sa nu plece din Ucraina, ca să răspunda în fața legii”, a declarat Luțenko.
În același timp, răspunzând la remarca deputatului ”Oppoblok” Igor Șurma, el a spus că nu se dezice de faptul ca in trecut a sustinut-o pe Savcenko, în timp ce ea se afla in captivitate in Rusia, și a menționat că va proteja orice persoană ucraineana din închisorile din Moscova – „chiar și pe Nadeja Savcenko“.
„Dar orice ostatic eliberat, chiar și un erou decorat, trebuie să respecte legea”, – a spus Luțenko.
Anterior, deputatul Savcenko a fost invitata la audieri la Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) în dosarul lui Vladimir Ruban, care a fost reținut cu un arsenal de arme la linia de demarcatie din Donbas in data de 8 martie.
La o conferinta de presa sustinuta în fața sediului SBU din Kiev, Savcenko a spus că în Ucraina „are loc un război al serviciilor speciale”.
De asemenea, deputata a abordat problema rasturnarii puterii in Ucraina.
„Acum, ucraineni, puneți-vă întrebarea: cine nu s-a gândit macar o data să distrugă această putere, să radă această putere, așa cum se facea apelul in “maidan”. Cine nu s-a gandit să mineze Bankovaya (Administrația Presedintelui) sau Rada Suprema?“, a declarat ea.
Moscova include alte două ONG-uri pe lista organizațiilor indezirabile
Rusia a anunțat că alte două organizații neguvernamentale străine au fost declarate drept „indezirabile” pe teritoriul său.
Ministerul justiției de la Moscova a inclus pe lista organizațiilor „indezirabile” ONG-urile ”Platforma europeană pentru alegeri democratice” din Germania și ”Centrul internațional pentru cercetări electorale” din Lituania.
Cele două organizații acordau sprijin observatorilor în alegeri și au beneficiat, între altele, de finanțări din partea Fundației britanice „Rusia Deschisă” a opozantului Kremlinului și fostului oligarh rus Mihail Hodorkovski, ministerului german de externe și Comisiei Europene.
Din 2015, Rusia a declarat indezirabilă activitatea a 13 organizații străine, colaborarea cu ele fiind pasibilă de pedeapsă penală. Printre acestea se află „Fondul național pentru democrație”, „Fondul ruso-american pentru dezvoltarea economică și domnia legii”, „Fundația pentru o societate deschisă”, creată de George Soros și Mișcarea „Rusia Deschisă” a lui Mihail Hodorkovski.
Rusia anunță producţia rachetei Sarmat, după ce ''Voievoda’’ au fost oprite pentru că erau produse in Ucraina
Rusia a anunțat că va începe curând să producă cea mai nouă rachetă balistică intercontinentală a sa, Sarmat, după ce Moscova a făcut cunoscut că și-aa testat cu succes și noua rachetă hipersonică Hinjal, care, la fel ca Sarmat, este presupusă a putea străpunge scutul antirachetă american din Europa.
O parte din avertismentele recente ale oficialilor ruși, inclusiv Putin, au vizat de altfel indirect România, unde se află instalată o parte din elementele acestui scut, în localitatea Deveselu, alte elemente importante aflându-se in Polonia.
"Sarmat este o armă redutabilă. Sistemul de apărare antirachetă nu constituie un obstacol pentru ea", a avertizat Vladimir Putin în discursul său din fața națiunii din 1 martie.
"Testele fac posibilă trecerea la un nou tip de armament cu o racheta de croazieră cu o gamă nelimitată de acţiune şi echipată cu sursă de energie nucleară. După cum ştiţi, încă nu există aşa ceva în lume", a concluzionat atunci triumfător Putin.
Sarmat ar urma să înlocuiască în viitorul apropiat ICBM R-36M2 "Voevoda" (SS-18 Satan, conform codificării NATO) din dotarea forţelor strategice ruse. Rachetele ''Voievoda'', datând din anii 1980, sunt cele mai puternice din dotarea armatei ruse, capabile să lovească orice tip de ţinte protejate de apărarea antirachetă existentă la ora actuală.
Necesitatea înlocuirii lor a apărut după ce Ucraina a suspendat orice fel de cooperare militară cu Rusia după anexarea Crimeii în 2014 şi a rolului său în conflictul din estul Ucrainei, întrucât racheta ''Voievoda'' era fabricată în Dnepropetrovsk (Ucraina).
Potrivit Moscovei, așadar, racheta Sarmat nu poate fi detectată de niciun sistem de apărare existent. Cu o rază de acţiune de 11.000 de km, Sarmat, spun rușii, poate transporta până la 10 ogive nucleare capabile să şteargă de pe faţa pământului o metropolă întreagă.
NATO oferă Ucrainei statutul de țară aspirantă
NATO a oferit în sfârșit Ucrainei statutul de țară aspirantă (împreună cu Georgia, Bosnia și Macedonia). Președintele Petro Poroșenko și-a exprimat recunoștința față de NATO și a subliniat că una dintre prioritățile esențiale ale securității naționale a Ucrainei este atingerea criteriilor de aderare la Alianță.
"Salut decizia importantă, mult așteptată și logică a NATO de a încuraja ambițiile Ucrainei cu privire la Alianță", a declarat Poroșenko pe pagina sa oficială de Facebook.
"Următorul nostru scop este planul de acțiune pentru aderarea Ucrainei", a subliniatPoroșenko.
Un plan de acțiune al membrilor este un proces complex de dialog politic și de reformă militară pentru a aduce țara în concordanță cu standardele NATO și eventuala aderare. Procesul poate dura mai mulți ani.
Comentariile lui Poroșenko au venit după ce NATO a inclus Ucraina alături de alte trei țări - Bosnia-Herțegovina, Georgia și Macedonia - care și-au declarat interesul pentru aderarea la NATO.
Sub fostul președinte Viktor Ianukovici, Kievul a declarat că nu este interesat să adere la NATO. Dar Ucraina a solicitat aderarea la NATO după protestele anti-guvernamentale de pe Maidan din 2014.