În Crimeea se votează pentru prima oară după anexare, deși Ucraina a denunțat alegerile
Circa 1,5 milioane de alegători cu drept de vot din Crimeea au fost chemaţi duminică pentru prima oară să aleagă preşedintele Federaţiei Ruse, chiar în ziua în care se împlinesc patru ani de la anexarea peninsulei ucrainene de către Moscova, un eveniment istoric pe care ruşii îl numesc "reunificare”.
"Este pentru prima oară când un astfel de vot are loc în Crimeea. Sunt sigur că pentru fiecare locuitor al Crimeii acesta este un eveniment crucial, la fel ca referendumul pentru reunificare din 2014", a declarat liderul regiunii Serghei Axionov, care a votat la un birou deschis într-o şcoală din Simferopol, capitala Crimeii.
Guvernatorul peninsulei i-a îndemnat pe locuitorii Crimeii să meargă la vot "în semn de recunoştinţă pentru pace".
Guvernul ucrainean, care nu renunţă la ideea de a recupera peninsula, i-a avertizat pe cetăţenii acestui teritoriu - considerat de Kiev că se află sub ocupaţia Moscovei - că cei care ajută la promovarea şi organizarea alegerilor vor fi urmăriţi penal în Ucraina.
Kievul a elaborat deja o listă neagră cu numele unor oficiali din Crimeea acuzaţi de aceste "delicte" şi va cere Uniunii Europene să-i sancţioneze cu interdicţia de a intra pe teritoriul celor 28 de state membre ale blocului comunitar.
Pe 16 martie 2014, aproape 97% dintre locuitorii Crimeii au votat pentru alipirea la Rusia într-un referendum care nu a fost recunoscut nici de Ucraina, nici de comunitatea internaţională.
Două zile mai târziu, preşedintele Vladimir Putin a semnat anexarea Crimeii în cadrul unei ceremonii oficiale la Kremlin, o decizie care a fost condamnată în unanimitate de Occident şi care i-a atras Rusiei sancţiuni economice din partea UE şi SUA.
Ucraina nu permite cetăţenilor ruşi să voteze pe teritoriul său
Moscova a protestat, după ce Ucraina a avertizat vineri că le va interzice alegătorilor ruşi accesul în consulatele ţării lor pentru a vota duminică în alegerile prezidenţiale ruse.
Ministrul ucrainean de Interne Arsen Avakov a anunţat vineri, pe Facebook, că poliţia care păzeşte reprezentanţele diplomatice ruse în Ucraina, ”la Kiev, Harkov, Odesa şi Liov nu va permite accesul cetăţenilor ruşi în aceste clădiri pentru a vota”.
Această decizie a fost luată ca reacţie la 'organizarea ilegală' a alegerilor prezidenţiale ruse în Crimeea, unde vor fi deschise secţii de votare în oraşele Sevastopol şi Simferopol.
'Având în vedere războiul hibrid şi agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei (...), Ministerul de Interne ucrainean consideră imposibilă organizarea pe teritoriul ţării de alegeri care încalcă legile Ucrainei', a declarat ministrul Arsen Avakov.
Rusia a denunţat o ”ingerinţă” a Kievului în afacerile sale interne, după ce autorităţile ucrainene au decis să le interzică alegătorilor ruşi accesul în consulate ale ţării lor pentru a vota duminică în alegerile prezidenţiale.
Această decizie ”nu poate provoca nimic altceva decât indignare”, a apreciat diplomaţia rusă într-un comunicat.
Alegerile din Rusia au loc exact pe data anexării Crimeei, în urmă cu patru ani.
România repetă că nu recunoaște anexarea Crimeei
Concret: Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunţat, sâmbătă, într-un comunicat de presă, că susţine şi se alătură declaraţiei Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate privind anexarea ilegală a peninsulei Crimeea.
„La 4 ani de la anexarea ilegală de către Federaţia Rusă a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol, România condamnă ferm, încă o dată, încălcarea principiilor şi normelor de drept internaţional. Cu acest prilej, România reafirmă sprijinul său pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, precum şi poziţia sa de nerecunoaştere a anexării ilegale”, afirmă MAE.
Vineri, 16 martie, cu ocazia celei de-a patra aniversări a anexării Crimeii ucrainene de către Rusia, într-o declarație semnată de șefa politicii externe UE, Frederica Mogherini, organizația cu 28 de membri a condamnat din nou Moscova pentru violarea integrității teritoriale a Ucrainei, precum și încălcările drepturilor omului în Crimeea după anexare.
Klimkin spune că Rusia minte în cazul Skripal la fel ca după doborârea MH17
Rusia a lansat un val masiv de știri false și contraacuzații în cazul asasinarii fostului agent dublu Serghei Skripal, a spus ministrul de externe ucrainean, Pavlo Klimkin.
Anterior, omologul sau rus Serghei Lavrov afirmase că Londra a ”inflamat” cazul Skripal pentru a deturna astfel atentia de la problemele aparute in cadrul negocierilor pentru iesirea Marii Britanii din UE, iar alti oficiali rusi au declarat fie ca neurotoxina ”Noviciok” nu a fost niciodata sintetizata pe teritoriul Rusiei, nici macar in epoca sovietica, fie ca otrava a ajuns in Marea Britanie din SUA.
„Acum înțeleg că Rusia nu doar planifică, dar deja desfășoară o campanie masivă de dezinformare, similară cu cea care a avut loc după doborârea MH17, și se bazează pe vechea strategie de dezinformare si intimidare”, a spus Klimkin.
„Singura modalitate de a contracara acest lucru este de a demonstra același dispreț pe care eu l-au aratat răspunzând premierului britanic Theresa May, după ce ea a spus că vina pare să fie a Federației Ruse“, – a spus Klimkin.